<html>
<head>
<title>
ALTERNATIVA - THE ALTERNATIVE - Exilul creator - ALEXANDRINA ISAC, autor Alexandru TOMESCU
</title>
<meta name="keywords" content=" ALEXANDRINA ISAC, D. C. AMZĂR, Alexandru TOMESCU, Nicolae NOVAC">

<meta http-equiv=Content-Type content="text/html; charset=windows-1252">
</head>

<body bgcolor="ffffff" link="#660000" vlink="#330066">

<center>

<table cellpadding="2" border="1" bordercolor="white" bgcolor="white" width="630" cellspacing="1">
<tr><td>

<center><font face="arial" size ="7">ALEXANDRINA ISAC</font><br>

<table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td><div align="justify">
<hr >
<center><font face="arial" size ="5">Poetă</font><p></center>

</td></tr></table>


<table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td>

<table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;">
<tr><td bgcolor="#F0EFEF"><div align="justify">
&nbsp;<br>

<center><img src ="images/AlexndrinaIsacEC.jpg" 
 width="250" height="337" alt="ALEXANDRINA ISAC"></center><p>
<font face="arial" size ="2">
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Alexandrina ISAC s-a născut în anul 1911, din părinţi (Petrescu) învăţători în comuna Prisăcani, Iaşi. <br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;După bacalaureat, a studiat chimia industrială la Iaşi. Înainte şi in timpul razboiului, a lucrat ca inginer chimist la uzinele de avioane IAR din Brasov, iar după aceea, la uzinele "Steagul Roşu". <br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A debutat în perioada interbelică cu proză şi versuri la diferite publicaţii din Iaşi, sub pseudonimul Anda Nadir.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A scris un prim roman "Nufărul", elogiat de Demostene Botez, pe care n-a reuşit să-l tipărească. <br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În timpul războiului părăseşte Iaşul şi se stabileşte la Bucuresti. Un al doilea volum îl distruge, în urma ocupaţiei sovietice. A consfinţit să nu mai publice. <br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A fost arestată pentru că a înlesnit angajarea ca laborant la uzinele "Steagul Roşu", a unei persoane care încercase să fugă peste frontieră.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În 1979, cu ocazia unei vizite, împreună cu soţul, în Statele Unite la cei doi copii, care erau stabiliţi acolo, cere azil politic.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A publicat volumele de poezii „Pribegie şi dor”, Ed. Coresi, Freiburg, 1985 şi „Bucium”, 1988.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A locuit la New York, USA.<p>
 
<center>***
<p> </center>


  
</td></tr>
</table>

<td align="right" valign="top">  
<table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;">
<tr><td bgcolor="#F0EFEF"><center>
&nbsp;<br><font face="arial" size ="2">
MI-E DOR<p>

Mi-e dor de tine, ţară dragă, <br>
Mi-e dor, un dor amar şi trist; <br>
Doar tu mi-ai fost o viaţă-ntreagă <br>
Lumina şi Credinţa-n Crist.<p>
 
Eu ştiu că sângerezi acuma, <br>
Cum săngera Isus pe Cruce; <br>
Şi că ţi-au pus duşmani cununa <br>
De spini, pe fruntea ta cea dulce.<p>
 
Mi-e dor săţ-i mângâi glia caldă <br>
Şi să-ţi sărut pământul sfânt. <br>
În lacrimi ochii mi se scaldă, <br>
La sânul tău, că nu mai sânt.<p>
 
Şi rătăcind prin ţări străine <br>
Tot mai adanc te îndrăgesc; <br>
Căci nu-i niciun-aşa ca tine, <br>
Cu frumuseţi care uimesc. <p>

Care-s la feI de-o vşnicie, <br>
Neîntinate-n faima lor, <br>
Trecând prin falsa erezie, <br>
Eşti mândră, ca şi-al tău popor. <p>
 
Mi-e dor de tine, ţară dragă, <br>
Şi îţi închin tot crezul meu <br>
Căre spre tine azi aleargă, <br>
Sperând în viitor mereu.<p>

VOCI DE DEPARTE<p>

Mă ard pe rug în flacăra iubirii <br>
Să-mi vindec rănile cu frunze de arin. <br>
Răsună-n văi clopotul amintirii <br>
Şi urcă-n sus, nepotolitul chin.<p>
 
Petale moi de flori de albastrele <br>
Aştern un pat tristeţilor de dor <br>
S-adoarmă lin sub înveliş de stele <br>
S-apară-n vis, surâs ocrotitor.<p>
 
Speranţele-n convoi să vină-n dans din nou <br>
Să m'ameţesc pe plai cu-al vocilor ecou, <br>
Voci ce-s departe-acum şi nu pot să le-aud <br>
Decât in visul trist, pe-un chip de lacrimi ud. <p>


</td>   
   </tr>
</table>

</td></tr></table>

<!-- Sfarsit table pentru poezie-->


<tr><td>

<table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td>
<tr><td bgcolor="white"><div align="justify">


<table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;">
<tr><td bgcolor="#F0EFEF"><center><font face="arial" size ="2">&nbsp;<br>

ÎN TAINĂ <p>

Când cineva te-ntreabă dacă <br>
Vreo-dată-n viaţă ai iubit, <br>
De ce să spui? Iubirea sacră <br>
Are-nceput, dar nu sfârşit.<p>
 
Şi s-o expui ca pe-o pictură <br>
În rama vieţii tale-ar fi <br>
Cum ai canta o uvertură <br>
Unor afoni. I-ai pIictisi.<p>
 
N-ai aripi s-o ridici pe creste? <br>
Zadarnic inima-ţi frămânţi. <br>
Iubirea-i flacară - şi este <br>
Un cor de îngeri, când o cânţi.<p>
 
Este comoara cea mai sfântă, <br>
Şi-i bine s-o adăposteşti <br>
În tainic gând, ce te frământă, <br>
Ca taina bolţilor cereşti. <p>


</td>   
   </tr>
</table>

<td align="right" valign="top">  
<table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;">
<tr><td bgcolor="#F0EFEF"><center><font face="arial" size ="2">
&nbsp;<br>


 NOSTALGIE <p>

Cum să nu mă-nchin la tine <br>
Cruce grea de suferinţă <br>
Când apare pe coline <br>
Promoroacă de căinţă?<p>
 
De tristeţi din torsul firii, <br>
Caer din aI vieţii curs, <br>
Ce cu ţepi, ca trandafirii <br>
În parfum de timpul scurs.<p>
 
Ţese dorul meu de ţară, <br>
Pripăşit pe plaiuri noi <br>
Amintiri ce mă-nconjoară <br>
Despre toţi de pe la noi. <p>

Colo-n câmpul cu trifoi <br>
Stau bătrânii mei şi cată <br>
Sus pe cer cu soare-n toi <br>
"Unde-o fi copilul, tată?" <p>

</td>   
   </tr>
</table>



</td>
</tr>  
</table>
<hr>
<table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;">


<tr><td bgcolor="#F0F3F0"><div align="justify"><font face="helvetica" size ="4"><b>
Despre Alexandrina Isac şi poezia sa:</font></b><p>

<font face="helvetica" size ="2">

&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În refugiu, poeta şi-a reluat activitatea literară, mai întâi făcând lecturi din producţia poetică în cadrul festivităţilor româneşti. Cu volumul „Pribegie şi dor”, Alexandrina ISAC, formată la şcoala clasicilor noştri, contribuie cu succes la îmbogăţirea literaturii române din Exil într-o formă demnă de predecesori ca Vasile Alecsandri şi George Coşbuc...<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Lipsită de un caracter politic propriu-zis, poezia doamnei Alexandrina ISAC va promova interesul pentru cauza românismului astazi în rândurile Refugiului. Îi doresc răspândirea pe care o merită şi ecoul de care Refugiul nostru are atâta nevoie. 

<h6 align="right">D. C. AMZĂR</h6>

&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Fără a-şi da aere de mare poetă Alexandrina Isac, în versuri nespus de simple, dar izvorâte dintr-o românească inimă, pune în acest volum accentul pe o temă patriotică ce-şi găseşte loc între „pribegie" şi „dor”. Pribegie nedorită, dar adevărat <i>dor</i> pentru ţara noastră de baştină.

<h6 align="right">Nicolae NOVAC</h6>

&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Alexandrina Isac, după frustări şi suferinţe are şansa să primească azil politic în SUA. Cu o pregătire tehnică la bază, dar cu înclinaţie spre condei, aşa cum a dovedit-o din tinereţe, s-a regăsit în circumferinţa culturală a exilului. A fost sprijinită şi apreciată de scriitori şi editori: D C Amzar, Nicolae Novac, George Bălaşu şi alţii. <br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Cu toate că avea deja doi copii pe continentul american, a păstrat în suflet amintirea patriei îndepărtate, simţindu-se, sub povara nostalgiilor, o „dezţărată”.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În versurile ei se profilează, în penumbră, o Românie mistuită în cenuşiul ideologiei comuniste, cu oameni care însă mai aveau speranţa într-o eliberare. <br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Trecutul glorios al poporului român este evocat cu gândul la România Mare: <i>„Strălucesc pe creste-nalte-n munţii noştii de granit / Urmele lui Avram Iancu, Craiul Munţilor numit / Pentru care brazda noastră a fost una peste tot / De la Tisa pân-n la Nistru, tot un grai şi tot un port.”</i><br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Tema religioasă se împlineşte prin cuvinte pline de evlavie în care ruga capătă dimensiuni revelatorii: <i>„Umil ne rugăm pentru cei ce-s orbiţi de ispite / Ajută-ne Doamne pe toţi din cărări rătăcite / Trimite lumina Învierii Tale în vale / De sus du-ne Doamne, din nou pe dreapta Ta cale.”</i><br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Poezia de dragoste are uneori o duioşie amară, iar totdeauna farmecul este neliniştitor.


<h6 align="right">Alexandru TOMESCU</h6>
</td>
</tr>  
</table>
</center>
Pentru arhiva <b><a HREF="exilul creator.html">EXILUL CREATOR</a></b> apasati aici.	
    <center>
<FORM ACTION="../cgi-bin/mycgi.pl" NAME="myform">

<BUTTON NAME="go" TYPE="input" onclick="origina()" ><STRONG>Home</STRONG></BUTTON>
 
</FORM>

<script language=javascript>

function origina() 
{
parent.location.href="index.html"
}
</script>

<SCRIPT TYPE="text/javascript">

function blinker()
{
if (document.forms.myform.go.style.color == 'blue')
   document.forms.myform.go.style.color='red';
else
   document.forms.myform.go.style.color='blue';
setTimeout('blinker()',500);
}

blinker()

</SCRIPT>

</td></tr>
<tr><td align= "center">ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate

</center>
</td>
</tr>  
</table>

</body>
</html>

�