Argumente la ideea de fericire

-Petre FLUERASU-

”Gāndurile macina, iesind
īn pustiul strazilor: īti scriu
din orasul liniilor
mania e treaza, linii, linii
betie se numesc masinile galbene”
       (Katarina Frostenson – Ioni)

       Principalul scop al individului trebuie sa fie fericirea. Doar aceasta senzatie, doar acest sentiment ne poate transforma īn oameni mai buni. Pentru a fi īmplinit, pentru a īsi atinge potentialul maxim, omul trebuie sa fie fericit, indiferent de ce presupune aceasta fericire. Nu exista alte variante, degeaba construim religii, filosofii sau fel si fel de astfel de pretexte pentru a justifica lipsa fericirii. Niciodata un om care nu este īmplinit si fericit nu va reusi sa ofere ce are el mai bun.
       Sa nu īntelegem īnsa fericirea ca pe o simpla idee statica, sa nu asemuim fericirea cu acel concept prafuit si folosit de atāt de multi dintre noi. Fericirea nu este o reteta, fericirea nu poate fi īnteleasa īn interiorul unor concepte. Fericirea este pur contextuala si tine exclusiv de fiecare dintre noi. Nu cei din jurul tau trebuie sa te faca fericit, pentru ca aceea nu este cu adevarat fericirea ta, este fericirea adunata a celorlalti. Oamenii au probleme tocmai pentru ca depind de ceilalti fara sa īnteleaga si sa accepte asta īn prealabil. Alege sa depinzi, sa fii independent sau sa fii manipulat, alege sa traiesti cum vrei tu. Singurul argument viabil este vointa proprie.
       Marea problema a oamenilor astazi este ca nu īsi īnteleg propriile actiuni, nu reusesc sa le contextualizeze. Ei actioneaza fara sa se gāndeasca la consecinte, ai actioneaza fara sa īnteleaga de ce o fac. Sunt foarte putini cei care sunt atenti la propriul eu, sunt foarte putini cei care reusesc sa īsi īnteleaga adevaratele motive.
       Psihologii gresesc foarte mult atunci cānd le spun oamenilor ca trebuie sa īsi identifice si sa īsi rezolve problemele. Pentru ca pus īn fata obligativitatii unei rezolvari, omul nu mai vrea sa īsi cunoasca problemele si alege sa le ascunda, nu mai vrea sa se gāndeasca la ele. Tocmai de asta oamenii fug de fericire, fug de senzatii intense, fug de iubirea ca dependenta, fug de orice cred ca le va diminua aparentul control de sine. Si iata cum ajung dependenti, iata cum fericirea si emotiile lor ajung sa depinda īn mod inexorabil de mediu si de persoanele din jurul lor, iata cum cei care fug ajung sa fie dependenti de cei care īi ajuta sa fuga.
       Cei mai limitati oameni sunt cei care vor cu orice pret sa fie liberi. Libertatea absoluta este de fapt cea mai impunatoare cusca, iar cei care īsi doresc asta sufera īn fiecare moment īntelegānd ca nu vor putea niciodata sa o atinga. Prea multi oameni astazi cauta independenta, prea multi resping doar pentru ca nu vor sa preia de la cei din jurul lor. Īn loc sa traiasca si sa traga mai apoi concluziile de rigoare, oamenii moderni traiesc plecānd de la concluzii.
       Astazi principiile au devenit din pacate mai importante ca viata, iar fericirea a fost transformata īntr-un simplu algoritm. Oamenii au impresia ca sunt liberi si ca īsi aleg propriul drum, cānd de fapt nu fac decāt sa adopte retete care au functionat pentru altii si sa īncerce sa le accepte. Traim bazāndu-ne pe niste principii imuabile pentru care altii ne spun ca merita sa murim, si de fapt ne irosim viata īncercānd sa īntelegem de ce oare facem asta. Omul modern este constrāns īn primul rānd de el īnsusi, ajungānd prada tuturor principiilor care, rafinate astazi, au evoluat la stadiul de sfaturi. Fireste, nimeni nu īti pune pistolul la tāmpla sa faci ceva, dar īn cāte dintre lucrurile pe care le faci crezi cu adevarat?
       Nimeni nu ne constrānge astazi, conspiratiile internationale despre care vorbesc multi sunt simple pretexte. Sa nu ne mai amagim ca 100 de oameni care ar conduce ipotetic lumea sunt interesati de ce māncam noi dimineata. Sa nu mai stam īn fata calculatoarelor jucāndu-ne Solitaire si aruncānd dintr-o parte īntr-alta trilioanele de dolari. Lucrurile sunt mai complicate, iar constrāngerea nu mai functioneaza astazi ca pe vremea marilor familii din lumile vechi.
       Astazi noi suntem singurii care ne constrāngem, noi suntem singurii care nu ne acceptam. Fericirea noastra, starea aceea absoluta spre care tindem cu totii, nu este decāt o minciuna, o reteta, o iluzie. Noi nu stim sa fim fericiti īn fiecare moment si ne dorim sa obtinem totul. Si iata cum ajungem sa depindem de ceilalti, iata cum ajungem sa depindem de bani, de obiecte.
Este natural si firesc sa tinem la toate acestea si este natural si firesc sa vrem sa avem parte de iubire, prietenie, stima, etc. Dar toate trebuie sa vina doar dupa ce am reusit sa fim īmpacati cu noi īnsine, sa ne īntelegem. Īnsa aceasta īntelegere nu trebuie sa fie ceva abstract, o acceptare lipsita de urmari. A īntelege nu īnseamna a da din cap si a fi de acord, a īntelege īnseamna a īti asuma toate consecintele afirmarii.
       Daca īntelegem ce īnseamna criza economica mondiala, trebuie instantaneu sa ne gāndim la solutii, la cum putem sa ne schimbam viata pentru a trece mai bine prin aceasta perioada. Daca īntelegem ce īnseamna sa fim fericiti, trebuie sa ne analizam īn profunzime si sa vedem ce anume functioneaza si ce nu. Īntelegerea presupune neliniste, actiune. Cel care tace nu a īnteles, a īnteles doar cel care poate actiona pe baza a ceea ce a auzit...
       Fericirea nu īnseamna scurte momente disparate, scurte strafulgerari. Acelea sunt īntradevar momente frumoase, īnsa nu putem sa traim de la un astfel de moment la altul, o astfel de asteptare nu este viabila. Acele momente trebuie sa vina pentru a īncununa o stare permanenta. Nu trebuie sa fii fericit pentru ca ceva se īntāmpla sau nu, trebuie sa fii fericit pentru ca ai oportunitatea sa fii acolo cānd ceva se īntāmpla. Nu trebuie sa ne bucuram doar pentru ca vietile noastre merg bine sau sa ne īntristam pentru ca merg prost... Pe lānga aceste strafulgerari, trebuie sa avem o fericire initiala, aceea ca traim si ca putem actiona.
       Renunta la tot ce ai īn jurul tau, īnchipuie-ti ca esti singur. Nimeni nu te poate ajuta, nu exista niciun lucru care sa īti rapeasca concentrarea. Esti doar tu, singur, īn mijloculul vidului. Gāndeste-te atunci daca esti fericit, gāndeste-te atunci daca poti sa zāmbesti. Pentru ca doar aceasta este fericirea intima, personala, autentica, fericirea care mai apoi va fi īmbogatita de toate celelalte lucruri pozitive pe care astazi le consideri inestimabile. Īn lipsa acesteia, toate celelalte nu vor fi decāt simple clipe, fara nicio legatura si fara niciun impact.
       Banii se pot recupera, iubirea o vei gasi de multe ori, prietenia apare cānd nu te astepti, toate se amesteca. Īnsa firea noastra, propria noastra fiinta, acestea vor ramāne īntotdeauna cu noi. Nu vom putea fi niciodata fericiti cu adevarat daca nu vom īnvata sa ne acceptam asa cum suntem. Nu trebuie sa schimbam nimic daca nu vrem sa o facem, nu avem nicio obligatie. Sa fim liberi, pentru ca libertatea īnseamna tocmai lipsa unui principiu dominant, lipsa unui scop ultim. Haideti sa nu ne mai propunem sa respectam legi eterne si sa reusim mai degraba sa respectam un deadline, haideti sa nu ne mai guvernam existenta dupa scopuri imuabile si sa ne gāndim mai degraba la lucrurile care ne pot face fericiti. Sa tānjim dupa lucruri grandioase este natural, dar si mai natural este sa ne bucuram de lucrurile mici pāna cānd le vom putea obtine pe cele mari. Aceasta este fericirea, sa stim sa extragem din fiecare traire, din fiecare senzatie, un maxim de emotie care sa ne ajute sa ne slefuim ca fiinte si sa evoluam.
       Pentru ca, fiecare dintre noi este unic si fiecare dintre noi are dorintele sale ascunse. Este timpul sa le īntelegem, sa le acceptam si sa actionam pentru a le duce la īndeplinire. Vom fi surprinsi de cāt de multe putem sa facem astfel... Vom fi surprinsi cāt de usor putem ajunge īn vārf

ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate