ÿþ<html> <head> <title> ALTERNATIVA - EXILUL CREATOR - CLAUDE G. MATAS </title> <meta name="description" content="politica, cultura "> <meta name="keywords" content="alternativa, THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE, alternativaonline, EXILUL CREATOR - Prof. Dr. CLAUDE MATASA, George GEORGESCU, Alexandru Tomescu, Florida "> <SCRIPT LANGUAGE="JavaScript"> <!-- IMAGE01= "on.gif" IMAGE02= "off.gif" function imgover(imgname){ imgname.src = IMAGE01 } function imgout(imgname){ imgname.src = IMAGE02 } //--> </SCRIPT> </head> <body bgcolor="#fffff0" link="#660000" vlink="#330066"> <center> <table width="680" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td><div align="justify"> <center> <font face="arial" size ="7">CLAUDE G. MATAS</font><br><hr> <font face="verdana" size ="5">Inginer, profesor, scriitor, publicist</font><p> </center> </td> </tr> </table> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td><div align="justify"> <table width="350" cellpadding="2" cellspacing="0"align= "left" style="border: 1 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0EFEF"><div align="justify"> &nbsp;<br><center> <img src ="images/ClaudeMatasaEC.jpg" width="250" height="300" alt=" CLAUDE MATASA"></center><p> <font face="arial" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Claudiu G. Matas s-a nscut in orasul Petro_ani, la 1 aprilie 1930 ca fiu al magistratului Gh. Matas, _i al profesoarei Merguerite nscut Aurand, bunicul lui dinspre mam, fcând parte din Misiunea Universitar Francez din România. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A urmat liceul  Gheorghe Lazr din Sibiu _i apoi s-a înscris la Institutul Politehnic din Bucure_ti, Facultatea de Chimie Industrial. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În anul 1952, student fiind - vorbea curent câteva limbi strine - a fost angajat ca translator al unor grupuri de turi_ti care vizitau cara noastr la invitacia autoritcilor timpului. Într-una din acele vizite, el a dezvluit turi_tilor din realitcile sistemului comunist. În urma acestei fapte a fost arestat _i condamnat la doi ani de detencie pe care i-a isp_it la Capul Midia de la Canalul Morcii. Dup eliberare s-a reînscris la Poltehnic, absolvind Facultatea de Chimie Industrial. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A lucrat la ICECHIM, apoi director al Departamentului de Cercetare _i Dezvoltare din cadrul Combinatului de fibre sintetice de la Svine_ti _i al celui de la Craiova. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În aceast perioad a obcinut în Statele Unite ale Americii trei brevete de inventator, iar în anul 1968 _i-a luat doctoratul în inginerie chimic. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Prse_te cara în 1970 _i stabilindu-se pentru un timp la Viena, obcine un nou doctorat în _tiince tehnice. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pleac în Statele Unite unde prime_te azil politic. Aici î_i orienteaz activitatea spre tehnologia reciclrii materialelor ortodentice. În anul 1976 a înfiincat Compania "Ortho-Cycle". <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Având _i înclinacie spre partea literar a editat publicacia în limba român, "Buciumul Floridei". <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Datorit notorietcii _i personalitcii lui, înaintea alegerilor din 2004 a fost numit Consul General Onorific al României în Florida. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A colaborat la publicaciile din strintate _i din car, din care amintim: Lumina, Europa Crestin, Romanian Tribune-Chicago, BBC-Londra, Cuvântul Romanesc-Hamilton, Pagini Romanesti-Montreal, Clipa-Anaheim USA, Asymetria, Romanian Global News, Top Busines, Alternativa - Toronto, Analize si Fapte, Business Ro, România Liber, Evenimentul Zilei, Adevrul, Ziua, Cronica Romana, Curierul National, Formula As, Jurnalul National, Evenimentul-Iasi. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<b>Diplome, ordine _i distinccii:</b> Honorary President, Academy of Stomatology, Kishinev, Republic of Moldova (2005) / Quality Member, Moldavian Association of Dentofacial Orthopedics / Special issue honoring C Matasa's 75th anniversary, Bulletin of Molecular Medicine, 23: 1-44 / Selected to write the chapter on Orthodontic Biomaterials in the basic book "Orthodontics, Current (2004) / Principles and Techniques", IVth ed. (T. M. Graber, R. Vanarsdall & K. Vig,, editors), Elsevier, Chicago / Honorary Member of the Chemical Engineering Faculty Council, "Politehnica" University, Bucharest / Diploma of Excelence, "Gr.T. Popa" University, at the Celebration of 125 years of Medical University / Learning in Ia_i, România / Honorary Consul General of România în Florida / Ronald Reagan Republican Gold Medal (For outstanding leadership in business and for displaying a commitment to President Ronald Regan's vision for an entrepreneurial America) / Selected as speaker at the European Orthodontic Assoc. Annual Meeting in Prague (2003) / Biography selected for Empire Who's Who, (Empowering Executives and Professionals) / European Journal of Orthodontics, Article reeviewer / Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania, Honorary Professor (2002) / Academy for Sciences, literature and arts (ASLA), Oradea, Romania, Prize for excellence / The Angle Orthodontist, Reviewer/ Referee / Selected as speaker at the Amer. Assoc. of Orthodontists Annual Meeting in Philadelphia / Honorary Member of the Romanian National Association of Orthodontists / Biography selected for Who' Who in the World (2001) / Selected to write the first chapter on Orthodontic Biomaterials in the basic "Orthodontics, Current (2000) / Principles and Techniques", III-rd ed. (T. M. Graber & R.. Vanarsdall, editors), Elsevier, Chicago / Biography selected for Who's Who in America, Millennium Edition / Amer. Assoc. for the Advancement of Science, Member (1996) / Politehnica University, Bucharest, România, Visiting Professor / Valachia University (Metallurgy), Târgovi_te, România, Honorary Professor (1997) / Academy of Medicine of România, Honorary Member (1995) / New York Academy of Sciences, Member / American Society for Materials, Member (1994) / American Journal of Orthodontics, Consultant and Referee / Romanian Academy of Science, Honorary Member / Doctor Honoris Causa, Ecologic University, Bucharest, România (1996) / Academy of Medicine of România, Member (1993) / Romanian-American Academy, Member; 1996, Grand prize for research; 1999, Honorary Member (1980) / American Chemical Society, Member (1973).<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<b>Crci publicate:</b> C. G. Matasa, "Biomaterials in orthodontics". Chapter in "Orthodontics: Current Principles and Techniques", IVth ed., Graber TM, Vanarsdall R, Vig R., editors, C.V. Mosby, St. Louis, MO, 2005. / C. G. Matasa,  Orthodontic polymers: aworrisome present? Chapter, in: Graber TM, Eliades T, Athanasiou AE (eds). Risk Management in Orthodontics: Expert's guide to malpractice. Quintessence, Chicago, 2004. / C. G. Matasa, "Biomaterials in orthodontics". Chapter in "Orthodontics: Current Principles and Techniques", IIIrd ed., Graber TM, Vanarsdall R, editors, C.V. Mosby, St. Louis, MO: 305-337, 2000; translated in Portuguese (Biomateriais em Ortodontia) in: Ortodontia, Principios e Tecnicas Actuais, IIIrd ed., Guanabara & Koogan, Rio de Janeiro, Brazil: 269-299, 2000. / P. Godoroja, C. G. Matasa, G. Granciuc, "Orthodontics", Book, high level, 372 pages, parallel text English/Russian N.Testemitanu University, Tipografia Centrala, Kishinev (2007), R. Moldova. / C. G. Matasa,  Characteristics of used orthodontic brackets Chapter in  Dental Materials In Vivo , Eliades G, Eliades T, Brantley WA, Watts DC, editors, Quintessence, 139-154, 2003. / C.G. Matasa, M. Chirita, "Orthodontic Biomaterials". Book, high level,204 pages, English Tehnica Info, Kishinev (2009). R. Moldova. / E. Tonca, C. G. Matasa,  Modern Technology of Fixed Nitrogen (In Romanian). Book, high level, 484 pp., Editura Technica, Bucharest (1965). Abstracted and reviewed in: Contemporanul (Bucharest), Jan. 7, Number 1 (1004), p.8 (1966); Revista de Chimie (Bucharest) vo1. 17, nr. 3, p.l92 (1966); Chemical & Engineering News, December 13, p.70 (1965); Chimie et Industrie, vol. 95, nr. 6, p. l617 (1966); Bull. Signaletique du C.N.R.S, vol. XXVII, Sect. B, 2, p.2408 (1966) / C. Matasa, E. Matasa,  L Industrie Moderne des Produits Azotes (In French). Book, high level, 676 pp., Dunod, Paris (1968) Abstracted in: Revista de Chimie (Bucharest) vol. 20, nr. 8, p.35 (1969); Chemische Industrie, vol. 2l, nr. l2, p.896 (1969); Przemysl Chemiczny, vo1. 48, nr. 5, p.310 (1969); Chemicky Prumysl, vo1.19/44, nr. 8, p.282 (1969); La Chimica e l Industria, vo1. 51, nr. 5, p. 559 (1969); Chemistry and Industry, October 4, p. l422 (1969); British Chemical Engineering, vol. l4, nr. 3, p.365 (1969). / C. Matasa, E. Tonca,  Basic Nitrogen Compounds: Chemistry, Industry and Applications (In English). Book, high level, about 800 pp., Chemical Publishing Co., Inc. (New York),1973. Forewords by Giacomo Fauser and Henry B. Hass. / E. Tonca, C. Matasa,  Tehnologia Moderna a Azotului Legat (In Romanian). Book, high level, about 500 pp. Editura Tehnica, Bucharest (Romania), 1965. </td></tr> </table><center><b> <font face="verdana" size ="4">O SCRISOARE DE DOU ORI PIERDUT</font></b><p></center> <font face="arial" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În noiembrie 1989, am trimis spre publicare Cuvântului Românesc din Canada un articol intitulat <i> Scrisoare deschis biecilor cu ochi alba_tri </i>, prin ace_tia încelegând Securitatea român. În acest articol le ddeam sfatul ca, fie s se ascund de mânia populaciei, artând la ce s-au expus colaboracioni_tii francezi dup cel de al Doilea Rzboi Mondial, fie s se rscumpere, fiind alturi de popor în evenimentele ce urmau s aib loc _i care erau prefigurate clar de cele ce se întâmplau în crile vecine. Din cauza celor ce au avut loc în luna urmtoare, articolul a rmas nepublicat, evenimentele dep_indu-i activitatea. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Un eveniment minor întâmplat la zece ani de la împrejurarea de mai sus, precum _i campania pro _i contra generat de votarea unei legi mi-a stârnit amintiri dureroase. Evenimentul a fost lipsa, ostentativ a_ zice, al unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne la dezbaterea, în cadrul  Forumului Presei Române de Pretutindeni (Bucure_ti  Sinaia, octombrie 1999) a celor ce s-au întâmplat în car în Decembrie 1989. În ceea ce prive_te legea, aceasta este cea care trebuia s fie a lustraciei, dar care s-a transformat într-o cuvertur molicic pentru cei care au terorizat cara timp de decade. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Întorcndu-m la articolul care nu s-a mai publicat, realizez cât de gre_it am fost, asemuind pe blânzii români cu fracii lor latini; ace_tia au instaurat în timpul revoluciei franceze o adevrat teroare împotriva celor care avuseser înainte puterea. Scrisoarea a fost pierdut atât la propriu, neajungând destinatarilor, ct _i la figurat, descriind o situacie care exist, se vede, doar în mintea mea de decinut politic. Într-aderr, îmi închipuiam c nenumracii care au fost în situacia mea vor cuta ca cei responsabili ca ace_tia s fie pedepsici. A_a cum se arat în <i>Biletul de eliberare nr. 660 din februarie 15, 1953, Colonia Castelul (Canal), am fost  condamnat de -, prin -, nr -, din -, pentru faptul de - </i> fiind la un pas de moarte. Într-adevr, a_a cum se arat în cartea lui Cicerone Ioanicoiu <i> Morminte fr Cruce ,</i> vol II 1983, pagina 211, am refuzat, isp_indu-mi pedeapsa la Capul Midia, s conduc un excavator în care cu câteva minute mai înainte, fusese electrocutat _i ucis un alt student. Las la aprecierea cititorului modul în care aceast rezistenc fci_ a fost rspltit. &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dac este adevrat c dup revolucia din Decembrie  89 pentru un scurt interval,  forcele de mencinere a ordinei au fost practic inexistente (dovad devalizarea nestinjenit a unor fabrici care serveau întregul popor, pactizarea cu minerii, etc.), curând dup aceasta, aceste force s-au redresat, redobândind încrederea în viitor; modificrile care au urmat au fost mai de grab cosmetice. Fr îndoial c, asemenea oricrui reviriment,  lupii tineri au încercat s-si fac loc dându-i la o parte pe unii din cei mai btrâni, decretaci compromi_i. <p><center> <img src ="images/CGMBuciumulFloridei.jpg" width="275" height="362" alt="Prof. Dr. Claude G. Matas - publicacia Buciumul Floridei"><p> <font face="arial" size ="2"> <b> Prof. Dr. Claude G. Matas - publicacia "Buciumul Floridei"<p></center></b></font> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pe cât este de adevrat c libertatea cuvântului _i a presei a atins culmi cu care ades nu ar trebui s ne mândrim, tot pe atât este limpede c dup zece ani legea <i> lustraciei </i> de curând votat este un simulacru, care are prea pucin de-a face cu punctul 8 din <i> Proclamacia de la Timi_oara ,</i> sau cu cea propus de senatorul Ticu Dumitrescu. În schimb, am citit cu nedumerire în presa româneasc, articole scrise de generali ai acestei institucii cum c cele întâmplate în iarna anului 1989, nu s-au datorat tinerilor care si-au jertfit viaca, ci datorit Securitcii, care a admis ca revolucia s aib loc... <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Nu cunosc vreo declaracie a celor care au condus SRI-iul, continuatoarea Securitcii în funccii, în care s recunoasc, abuzurile fcute de institucia predecesoare, _i cu atât mai pucin, cereri de scuze sau oferte de reparacii pentru atâtea vieci distruse... Un proces al comunismului nu a avut loc _i nici cel al celor care au dus la îndeplinire <i> lichidarea reacciunii </i> de pe a cror mân, dac ne-am lua dup Macbeth, pata de sânge nu se poate _terge. Culmea este c tot ceea ce cere lustracia nu este pedepsirea celor vinovaci de abuzuri, ci înlturarea acestora din poziciile de rspundere. Fr a discuta cazul Germaniei de Est, care prin alipire la sora din Vest schimb datele problemei, _tiu doar c în Cehia aceast lege a fost votat înc din 1991, c în Ungaria o lege asemntoare a fost votat în 1994, iar în Bulgaria, în octombrie 1998. În România, dup aproape zece ani de la revolucie, legea votat nu prevede niciun fel de interdiccie în ocuparea de funccii publice a fo_tilor conductori comuni_ti, a securi_tilor sau a colaboratorilor acestora. Probabil c se a_teapt ca legea s fie votat a_a cum a fost inicial propus doar atunci când pân _i cel mai tânr din virtuo_ii executanci ai ordinelor de sus va ajunge la pensie... Mai mult documentele privind activitatea în slujba securitcii vor putea fi cercetate cu permisiunea celor care le-au elaborat sau mo_tenitorilor acestora. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Recentele restrângeri _i obieccii (de zece ori mai multe decât articolele legii propuse) privind aplicarea legii de deconspirare a Securitcii _i crerii unui Consiliu Nacional de Studiere a Arhivelor contribuie la prerea c exist o total lips de interes pentru o reform moral, în schimb existând grija de a nu se <i> intra cu cizmele în viaca oamenilor </i> (V. Vcaru, senator PDSR, conform României Libere, noiembrie 1999). A cror oameni, m întreb, a celor care au ordonat schingiuirea mea _i a altora, sau a celor care au adus-o la îndeplinire? <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Prerea celor cu care am stat de vorb în car este c de_i Securiatea s-a divizat _i _i-a schimbat numele (SRI, SIE) _i o parte din metode, o modificare net a ideologiei acesteia nu a avut loc _i nici nu poate avea loc în împrejurrile prezente. Confreria între membrii acesteia _i cei pe care i-au servit a continuat sub o form deghizat, ajungându-se astzi la forme mafiote, care nu ar fi fost altfel posibile.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Urmrind comentariile din presa crii, care cu pucine excepcii, acuz ambele regimuri, atât cel dinainte de 1996 _i pe cel care i-a urmat, de o conlucrare strâns _i tacit cu cei care au cinut frânele crii în mân timp de decade, nu pot s înceleg cum nu se întâmpl nimic. Într-adevr pentru cel din exteriorul crii, acuzri de astfel de proporcii nu ar avea alt cale de rezolvare decât recunoa_terea vinei, cu consecincele respective, sau chemarea în judecat pentru calomnie. Cât de departe sunt cei în cauz de primul Pre_edinte al Statelor Unite, care î_i dorea suficient trie _i virtute pentru a-_i pstra ceea ce el considera drept cel mai de invidiat titlu, acela de om onorabil... <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Cele mai de sus par s confirme explicacia c toci politicienii sunt  dalmacieni , adic ptaci. Mergând pe linia aceasta, vom ajunge probabil s urmm din nou modelul de la Rsrit, ridicând _i noi la cea mai înalt funccie pe un echivalent al _efului Serviciului Federal de Securitate (mo_tenitorul KGB-ului). Evenimentul mencionat, petrecut în cadrul Forumului Presei Române de Pretutindeni arat c pierderea ocaziei de a discuta deschis, în faca unei prese strine doar ca a_ezare celor întâmplate în Decembrie  89 se bazeaz pe pozicia de stat în stat a Ministerului Afecerilor Interne _i a SRI, care nu s-au simcit de loc angajate de acciunea Pre_edintelui crii. Probabil dintr-o urm de jen, rspunsurile la întrebrile vizând aceste institucii au fost date de generali activi ai... Armatei. <p> <center> <img src ="images/CartiCGMEC.jpg" width="568" height="386" alt="Claude G. MATAS - Din cartile publicate la diferite edituri"><p> <b>Claude G. MATAS - Din crcile publicate la diferite edituri</b></center><p> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În ceea ce m prive_te, sunt convins c atâta timp cât aceast  monstruoas coalicie între politicieni _i fo_ti securi_ti va exista, ideologia sacrificrii celor din jur în scopul prop_irii proprii va continua, iar cara o va plti din greu. Mai mult nu exclud posibilitatea ca, dac voi continua s ridic aceast problem (a_a cum am fcut-o acum doi ani la ultimul Romfest cinut la Bucure_ti, când am prezentat conferinca <i> Asanarea moral... o condicie economic </i>), voi risca s-mi pierd libertatea, a_a cum mi s-a mai întâmplat. (Articol aprut în  Cuvântul Românesc , ianuarie 2000)<p> <center>*** *** ***</center> <p> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"> <tr><td bgcolor="white"><div align="justify"> <font face="arial" size ="2"> <center> <img src ="images/CGMBiletEliberare.jpg" width="431" height="479" border="1" alt="Claude G. Matas - Biletul de eliberare nr. 660 din februarie 15, 1953, Colonia Castelul (Canal)"><p><b> Claude G. Matas - Biletul de eliberare nr. 660 din februarie 15, 1953, Colonia Castelul (Canal)</b><p> <img src ="images/CGMECgrup01.jpg" width="500" height="294" alt="Alexandru Tomescu, publicistul George Georgescu, Prof. Dr. Claude G. Matas - Sptmâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2004"><p> <b> Alexandru Tomescu, publicistul George Georgescu, Prof. Dr. Claude G. Matas - Sptmâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2004<p> <img src ="images/CGMconferinta2008.jpg" width="600" height="423" alt="Prof. Dr. Claude G. Matas (conferinta), Alexandru Tomescu, Corneliu Stan M.Sc., Austria - Sptmâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2008"><p><b> Prof. Dr. Claude G. Matas (conferinta), Alexandru Tomescu, Corneliu Stan M.Sc., Austria - Sptmâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2008</b><p> <img src ="images/CGMGrup032008.jpg" width="600" height="449" alt="P.S. Episcop Irineu, Detroit, Prof. Dr. Claude G. Matas, Preot Dr. Dumitru Ichim, Kitchener, Preot Lucian Puscariu - Sptmâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2008"><p> <font face="arial" size ="2"> <b> P.S. Episcop Irineu, Detroit, Prof. Dr. Claude G. Matas, Preot Dr. Dumitru Ichim, Preot Lucian Pu_cariu - Sptmâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2008<p> <img src ="images/CGMGrup022008.jpg" width="600" height="449" alt="Prof. Alexandru Tomescu, Prof Dr. Claude Matasa, Prof Dr. Tiberius Cunia, Marilena Albulescu, ing. Petre Albulescu - Sptmâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2008"><p> <font face="arial" size ="2"> <b> Prof. Alexandru Tomescu, Prof Dr. Claude Matasa, Prof Dr. Tiberius Cunia, Marilena Albulescu, ing. Petre Albulescu - Sptmâna Câmpului Românesc, Hamilton, 2008<p> </center> <hr> </td></tr> <tr><td bgcolor="#F0F3F0"><div align="justify"><font face="helvetica" size ="4"><b> Despre Claudiu G. Matas si opera sa:</font></b><p> <font face="helvetica" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Personalitci de talia omului de _tiinc Prof. Dr. inginer Claudiu Matas reprezint cu adevrat un model de moralitate ce fac cinste Romaniei, cara creia i-a ridicat prestigiul, atât in Statele Unite ale Americii, cât si in o multime de alte cri care il apreciaz _i stimeaz. Se poate afirma cu certitudine c este cu adevrat un român cu care ne mândrim. <h6 align="right">George GEORGESCU</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Prof. Dr. Claude Matas, personalitate marcant a exilului românesc; prin participarea sa la Sptmânile Câmpului de la Hamilton, înnobileaz aceste adevrate evenimente de cultur _i regsire nacional cu distinse valence academice.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Conferincele domniei sale au totdeauna un subiect inedit, interesant, captiveaz publicul, prelungindu-se pân seara târziu. <h6 align="right">Alexandru TOMESCU</h6> </td> </tr> </table> <IMG NAME="IMAGE01" SRC="off.gif" WIDTH=10 HEIGHT=10 BORDER=0> Pentru arhiva<b><A HREF="exilul creator.html" onMouseOver="imgover(IMAGE01)" onMouseOut="imgout(IMAGE01)"> EXILUL CREATOR</a></b> apasati aici. <center> <FORM ACTION="../cgi-bin/mycgi.pl" NAME="myform"> <BUTTON NAME="go" TYPE="input" onclick="origina()" ><STRONG>Home</STRONG></BUTTON> </FORM> <script language=javascript> function origina() { parent.location.href="index.html" } </script> <SCRIPT TYPE="text/javascript"> function blinker() { if (document.forms.myform.go.style.color == 'blue') document.forms.myform.go.style.color='red'; else document.forms.myform.go.style.color='blue'; setTimeout('blinker()',500); } blinker() </SCRIPT> </td></tr> <tr><td align= "center">ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate </center> </td></tr></table> </body> </html>