E-o zi Sfanta la noi, e sarbatoare,
Buchete-n esarfe si flori in cununi
Pasiram cu totii, la Taina cea mare
Ca-n datina noastra, de la strabuni.
Ravasite-n lumini si flori de topaz,
Girlande suave in prag la intrare,
Iar lacrimi usor de apar pe obraz,
Sunt rugile noastre, eterna iertare.
Nu pietrele scumpe, nici lucitorii arginti,
S-aduca in praguri sperate iubiri,
Ci puritatea cea sfanta, cuvinte cuminti,
Tacerea-nteleapta, raspuns din priviri.
De-or mai fi zile cu ceru-nnorat,
Si calea vieti cu spini opturata
Nu fiti tristi, Dumnezeu n-a uitat
Si din cer straluciri peste voi se arata.
Pasiti fara teama, chiar la rascruce,
Cand spulbera vantul cu griji si nevoi,
Stati mai aproape faceti-va cruce,
Nu sunteti singuri, parintii-s cu voi.
Eroi sa fiti in basmul lumii,
Cu feti frumosi si sanziene,
S-aveti in cale raza lunii,
Si-n suflet cantec de sirene!
Viata sa fie, alei cu narcise
Si casa s-o faceti din piatra cu rost.
Ziditi viitorul din planuri si vise,
Fericirea sa fie, cum nu a mai fost!
