ÿþ<html> <head> <title> ALTERNATIVA - EXILUL CREATOR, DUMITRU CRISTIAN AMZR </title> <meta name="description" content="politica, cultura "> <meta name="keywords" content="alternativa, THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE, alternativaonline, EXILUL CREATOR, DUMITRU CRISTIAN AMZR Alexandru TOMESCU, Ziarul Cuvântul Românesc, Paul Morcov"> <SCRIPT LANGUAGE="JavaScript"> <!-- IMAGE01= "on.gif" IMAGE02= "off.gif" function imgover(imgname){ imgname.src = IMAGE01 } function imgout(imgname){ imgname.src = IMAGE02 } //--> </SCRIPT> </head> <body bgcolor="#fffff0" link="#660000" vlink="#330066"> <center> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td><div align="justify"> <center> <font face="arial" size ="7">DUMITRU CRISTIAN AMZR</font><br><hr> <font face="verdana" size ="5">Filosof, scriitor, publicist, traductor</font><p> </center> <table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0"align= "left" style="border: 1 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0EFEF"><div align="justify"> &nbsp;<br><center> <img src ="images/DCAmzarEC.jpg" width="250" height="345" alt="DUMITRU CRISTIAN AMZR"></center><p> <font face="arial" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dumitru Cristian Amzr s-a nscut la 21 octombrie 1906 în Cer_ani, comuna Suseni, jud. Arge_. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dup terminarea liceului a urmat Faculatea de Filosofie din Bucure_ti.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A colaborat în car la publicaciile  Gândirea ,  Convorbiri literare ,  Revista Fundaciilor Regale . A fondat, în 1935 împreun cu Ernest Bernea, I. I. Ionic _i I. Samarineanu revista  Rânduiala. Arhiv de gând _i fapt româneasc . <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A ocupat pozicia de profesor la Facultatea de litere din Bucure_ti. (1939)<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Din august 1937 a trit mai mult la Berlin, unde l-a prins rzboiul în funccia de ata_at cultural _i de pres al guvernului român. Rmâne în exil împreun cu socia, cu care va avea doi copii.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A funccionat ca lector la catedra de Limb _i Literatur Român a Universitcii din München _i ca profesor de filosofie la Wiesbaden.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Public în presa româneasc din exil, eseuri pe teme filosofice, politice, culturale. Înfiinceaz în 1954 asociacia  Frcia Ortodox , unde se popularizeaz lucrrile cre_tine ale lui Nae Ionescu, Nichifor Crainic _i contribuciile originale. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În 1958 î_i ia doctoratul în filosofie la Universitatea Joh. Gutenberg din Mainz cu disertacia:  Der Walachische Fremdenroman Johann Friedrich Mayers .<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Înfiinceaz în iunie 1978, alturi de Horaciu Comniciu, Nicolae Penescu _i alcii  Consiliul Nacional Român , organizacie de lupt pentru eliberarea crii de robia comunist.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dup o suferinca grea, se stinge din viac în ziua de 10 martie 1999, la fiul su Dinu din Sigmaringen, Germania.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<b>Opera în principal:</b>  Nacionalismul tineretului , Tipografia  Bucovina I. E. Torouciu, Bucure_ti, 1936 (ed. a II-a, 1936; ed. a III-a: 1937);  Nacionalismul partidelor , Bucure_ti, Tipografia  Bucovina I. E. Torouciu, (1937);  Der walachische Fremdenroman Johann Friedrich Mayers. Ein Beitrag zur Kenntnis des deutschen Rumaenienbildes im 18 Jhdt , (Wiesbaden, 1961);  Gând, cuvânt _i fapt româneasc , (ed. îngrijit de M. Diaconu, Bucure_ti, Editura Eminescu, 2001);  Jurnal berlinez , ed. îngrijit de D. Mezdrea _i D.D. Amzr, Bucure_ti, Editura România Press, 2005;  Rânduiala, legea lsat lumii de Dumnezeu , ed. îngrijit de Dora Mezdrea _i Dinu D. Amzr, Bucure_ti, Editura România Press, (2006);  Din istoria relaciilor româno-germane" Editura: Mica Valahie (2008). <br> </td></tr> </table> <center> <b><font face="verdana" size ="4">Despre pstrarea limbii române _i nacionalitcii materne</font></b><p></center> <font face="arial" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Unul din rosturile românismului în refugiu este pstrarea limbii _i nacionalitcii materne, dar cum s împcm acest imperativ nacional cu necesitatea brutal cu care soarta de refugiaci ne constrânge s ne adaptm mediului strin pentru a putea supraviecui? <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Limba adoptiv e - o _tim cu tocii - o necesitate vital: de limba mediului în care trim avem nevoie în viaca de toate zilele, în profesiunea ce ne-am ales sau pentru a putea exercita "jobul" acceptat de voie - de nevoie, în contactul cu autoritcile _i cu prietenii ce i-am câ_tigat în decursul timpului. Limba adoptiv e vehiculul care ne ajut s biruim dificultcile viecii materiale pentru asigurarea existencei. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dar în refugiu fiecare din noi _i-a dat repede seama de un lucru - de fapt de la sine înceles - anume c omul nu e fcut numai din materie, aceea_i pe toat scara uman, dac nu chiar _i pe cea animal, ci _i dintr-un anume altceva, pe care noi românii îl numim suflet _i care, de_i altoit pe materie - pe un anumit fel de materie, unic în felul ei în tot cuprinsul universului cunoscut - reprezint mult mai mult decât tot restul fiincei omene_ti. Ei bine, acest altceva, care, în materie ancorat fiind, dep_e_te materia _i se exteriorizeaz major, prin cuvânt reprezint tocmai ceea ce face ca fiecare din noi s fie nu numai el însu_i, un ce de sine stttor, o persoan _i chiar o personalitate, dar _i ca toci împreun s ne simcim mdularele unei comunitci de gând _i fapt, care ne une_te, dac nu totdeauna _i automat, în orice caz în situaciile critice - situacii de rspântie - când urmeaz s ne decidem pentru o direccie sau alta, eventual pentru opusul ei, fie c e vorba de un opus contrar sau chiar de unul contradictoriu, cu un cuvânt: când e cazul s lum o hotrîre în deplin libertate! Dintr-o asemenea situacie a rezultat însu_i refugiul nostru pentru fiecare din noi, refugiu care _i el, întocmai ca "naciunea lui Ernest Renan, înseamn un "plebiscit de fiecare zi"! <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Vehiculul acestei decizii - al oricrei decizii - este cuvântul însuflecit de gând: ceea ce vechii greci numeau logos, cuvântul material, cruia gândul imaterial îi d viac _i putere de a pune în mi_care nu numai fiinca proprie, dar _i mase întregi de fiince asemntoare. Cuvântul este suflul gândului, dar gândul este sufletul cuvântului! Cuvântul lipsit de gând n-are nicio greutate, nici o valoare: e un simplu flatus vocis, sau cum spunem noi românii: "vorb goal"! Mi-aduc aminte c o femeie între 50 _i 60 de ani din Drgu_ - Fgra_, cu care noi "monografi_tii'' profesorului Gusti de la  cadrul psihologic _i  manifestrile spirituale" vorbeam între altele _i despre suflet, întrebat fiind de unul din noi: "Dar oare sufletul ce s fie _i unde-i locul lui în noi?, a dat un rspuns pe cât de concis pe atât de precis: "Pi, ce s fie, nu vedeci ca la gur cu el vorbim? "Eu vd în acest rspuns, ca _i în logos-ul grecesc, care _i el tot din încelepciunea poporului a rezultat, unitatea vital dintre trup _i suflet, care constituie temeiul psihologiei ca _tiinc. Gândul _i expresia lui, cuvântul, sunt dou realitci deosebite. Primul este elementul general uman, care poate fi exprimat, mai mult sau mai pucin exact, in orice limb, dar cuvântul ca expresie a gândului aparcine comunitcii de "gând _i fapt", comunitcii nacionale, nacionalitcii materne. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Procesul încelegerii dintre oameni este vehiculat de cuvânt în încelesul de logos, _i acest proces decurge în modul cel mai firesc cu ajutorul limbii materne. Se _tie îns c limba matern nu se transmite ereditar "din mam în fiu" sau din  mam în fiic cci în acest caz învcarea unei limbi strine ar fi fost un lucru imposibil; nu exist deci o gen a limbii, cum exist spre ex. pentru mers, culoarea ochilor, a prului, etc., ci limba matern provine de la mediul social _i nacional în care se formeaz copilul în primii ani dup na_tere. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pericolul izolrii de nacionalitatea matern este în refugiu - o _tim cu tocii - extrem de mare. O familie izolat, chiar dac este omogen ca nacionalitate, risc s-si piard cu timpul limba matern, limba copilriei, a princilor, limba cu care a plecat de-acas, limba neamului. Cum putem scpa de acest pericol? Dat fiind c refugiul înseamn în mod inevitabil bilingvism, _i aceasta în cel mai bun caz, anume atunci când princii reu_esc s transmit copiilor _i limba lor matern, adic în cazul nostru româna, singura solucie este formarea de comunitci nacionale _i religioase, pentru c afar de limba matern, religia, credinca comun, este cea mai puternic forc de integrare social _i nacional. Cel mai cunoscut exemplu din istorie este cazul refugiacilor _i deportacilor evrei care au supraviecuit sute _i mii de ani pân în ziua de azi _i nu vor pieri nici în viitor, datorit nu atât limbii pe care _i-au pierdut-o definitiv cu timpul, ci religiei, puterii de integrare _i conservare, a credincei comune. În Egipt, în robia babilonic _i în diaspora medieval _i contemporan, în lunga lor peregrinare prin lume - de-aci legenda lui Ahasver, a "jidovului rtcitor" - evreii _i-au pierdut limba, trebuind s învece vrând-nevrând, din motive practice, limba poporului-gazd _i s-_i creeze una nou pe baza unui dialect al germanei medievale - idi_ul - dar numai rareori _i-au pierdut individual - niciodat în mas - religia, credinca comun! <p> <center> <img src ="images/DCACartiEC.jpg" width="325" height="230" border="0" alt="Dumitru Cristian Amzar: Din istoria relaciilor româno-germane; Jurnal berlinez"><p> <b>Dumitru Cristian Amzr: "Din istoria relaciilor româno-germane" /  Jurnal berlinez </b> </center><p> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pentru familiile izolate, dar omogene ca nacionalitate _i confesiune, situacia este deci mai pucin grav. Lor li se recomand s continue a vorbi în familie române_te, pentru ca, de mici copiii s poat deprinde limba matern. Limba mediului social, care pentru ei poate deveni u_or limba matern, copiii o învac repede _i din capul locului corect din contactul cu ceilalci copii aparcinând nacionalitcii dominante. De la princi ei vor deprinde o pronuncie defectoas, care nu face decât s-i pun într-o pozicie inferioar fac de camarazii de joac _i mai târziu fac de colegul de clas.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Mult mai dificil e situacia familiilor în cazul cstoriilor mixte, fie nacional, fie confesional sau din ambele puncte de vedere. În cazul acesta depinde foarte mult de energia prcii române de a creea condiciile favorabile pstrrii limbii _i nacionalitacii proprii. Aceste condicii nu le poate oferi decât contactul cu alte familii de români din localitatea respectiv prin participarea regulat la manifestaciile comunitcii, dac exist o comunitate româneasc activ; dac nu, atunci românul trebuie s treac la acciune în aceast direccie. Nu e posibil realizarea comunitcii române_ti în localitatea respectiv - indiferent din ce motive - atunci nu rmâne decât mutarea într-o localitate care dispune de o asemenea comunitate, sau în care înfiincarea ei e posibil. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Bilingvismul e soarta refugiatului oriunde s-ar gsi el în afara neamului de origine; a poseda dou limbi materne reprezint _i în împrejurri normale, adic în cara proprie, un mare avantaj. Deci nu a doua limb matern e problema care ne preocup pe noi în refugiu, ci prima, adic româna; de ea trebuie s ne îngrijim, ca s nu lipseasc din formacia spiritual a copiilor no_tri. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Închei aceste scurte _i simple consideracii despre pstrarea limbii _i nacionalitcii materne în refugiu cu dorinca _i urarea fierbinte ca din mijlocul nostru s se iveasc cât mai mulci apostoli ai românismului, cci pentru noi acesta înseamn în primul rând tocmai conservarea celor doi factori esenciali ai lui, în care trebuie s vedem condicia sine qua non a tuturor celorlalte rosturi ce ne revin în lumea liber. <p><center>***<p> </td></tr> <tr><td bgcolor="#F0F3F0"><div align="justify"><hr> <font face="helvetica" size ="4"><b> Despre Dumitru Cristian Amzr:<p></b> <font face="helvetica" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dându-_i seama de consecincele dezastruoase pentru România, ale trdrii de la Yalta, iar datoria de bun român impunându-i lupta împotriva comunismului _i eliberrii crii, decide s nu se mai întoarc în car, ci s ia drumul greu al exilului. Lupta aceasta nu putea fi purtat cu sorci de succes în car ci numai în strintate...<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;De la infiincarea acestei organizacii (n.n.  Consiliul Nacional Român ), de lupt pentru eliberarea crii, pân la Revolucie a fost tot timpul printre primii, prin scris _i prin diverse alte acciuni, spre a face cumoscut lumii, adevrul despre România, poporul român _i soarta sa crud. <h6 align="right">Paul MORCOV</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Publicistica lui D. C. Amzr se caracterizeaz prin spirit critic, analiz profund, imparcialitate, viziune larg, care duc la concluzii clare _i edificatoare. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Uneori previziunile lui au _ans de împlinire, dar nu în totalitate _i nici în timpul prescris, fiind afectate de mutaciile social istorice ale momentului. Iat ce scria el în septembrie 1940, cu referire la viitorul crii: <i> credinca mea este c locul nostru nu poate fi decât alturi de fo_tii aliaci. În cele din urm, Anglia tot va câstiga razboiul _i, dac noi vom _ti s intrm la timp în acciune, vom recuceri Ardealul, Basarabia, Bucovina _i, mai mult decât atâta, românii de peste Nistru vor reveni patriei-mume, dup descompunerea Rusiei în state nacionale, care mai curând sau mai târziu tot se va realiza. Faza actual, a republicilor sovietice autonome, este cea mai bun pregtire a terenului pentru ziua desprcirii în state nacionale. </i>(Jurnal berlinez) <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;D. C. Amzr si-a desf_urat activitatea sub puterea imperativelor morale, nacionale _i cre_tine, crezând nestrmutat în biruinca final. <h6 align="right">Alexandru TOMESCU</h6> </font> <hr> </td></tr> <tr><td> <IMG NAME="IMAGE01" SRC="off.gif" WIDTH=10 HEIGHT=10 BORDER=0> Pentru arhiva<b><A HREF="exilul creator.html" onMouseOver="imgover(IMAGE01)" onMouseOut="imgout(IMAGE01)"> EXILUL CREATOR</a></b> apasati aici. <center> <FORM ACTION="../cgi-bin/mycgi.pl" NAME="myform"> <BUTTON NAME="go" TYPE="input" onclick="origina()" ><STRONG>Home</STRONG></BUTTON> </FORM> <script language=javascript> function origina() { parent.location.href="index.html" } </script> <SCRIPT TYPE="text/javascript"> function blinker() { if (document.forms.myform.go.style.color == 'blue') document.forms.myform.go.style.color='red'; else document.forms.myform.go.style.color='blue'; setTimeout('blinker()',500); } blinker() </SCRIPT> </td></tr> <tr><td align= "center">ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate </center> </td></tr></table> </body> </html>