ÿþ<html> <head> <title> ALTERNATIVA - EXILUL CREATOR, GEORGE POPESCU-BOTO^ANI </title> <meta name="description" content="politica, cultura "> <meta name="keywords" content="alternativa, THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE, alternativaonline, EXILUL CREATOR, GEORGE POPESCU-BOTO^ANI, Alexandru TOMESCU, CONSILIUL NAbIONAL ROMÂN, Pr. Dr. Petre POPESCU "> <SCRIPT LANGUAGE="JavaScript"> <!-- IMAGE01= "on.gif" IMAGE02= "off.gif" function imgover(imgname){ imgname.src = IMAGE01 } function imgout(imgname){ imgname.src = IMAGE02 } //--> </SCRIPT> </head> <body bgcolor="#fffff0" link="#660000" vlink="#330066"> <center> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td><div align="justify"> <center> <font face="arial" size ="7">GEORGE POPESCU-BOTO^ANI</font><br><hr> <font face="verdana" size ="5">Inginer, profesor, publicist</font><p> </center> <table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0"align= "left" style="border: 1 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0EFEF"><div align="justify"> &nbsp;<br><center> <img src ="images/GeorgePopescuBotosaniEC.jpg" width="200" height="233" alt="GEORGE POPESCU-BOTO^ANI"></center><p> <font face="arial" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;George Popescu s-a nscut la 22 octombrie 1903, în Boto_ani, descendent al unei familii de crani rze_i din nordul Moldovei. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A urmat liceul internat  C C Negruzzi din Ia_i, apoi a studiat la ^coala Superioar Aeronautic, la Politehnica din Bucure_ti _i la Paris - Gnome-Hone.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În timpul studenciei a fost Pre_edintele Uniunii Nacionale a Studencilor Cre_tini din România. Mai târziu a devenit membru al Partidului Nacional brnesc.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A ocupat funccia de inginer _ef _i director la Industria Aeronautic din Bra_ov.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dup al II-lea rzboi mondial s-a refugiat în Statele Unite, unde _i-a continuat activitatea în acela_i domeniu. A lucrat în funccia de consultant la întreprinderea Avco Lycoming, Charleston, S.C.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Din 1960 a ocupat funccia de profesor, predând Ingineria Mecanic la Universitatea Hartford, Connecticut. Dup 1974 a devenit Profesor Emeritus, pozicie decinut pân la sfâr_itul viecii. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Membru fondator al  Consiliului Nacional Român , pre_edinte al  Congresului Limbii Române din Canada, delegat permanent al Partidului Nacional brnesc, profesorul George Popescu-Boto_ani, prin activitatea depus în variate domenii s-a remarcat ca reprezentant de frunte al exilului românesc.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A scris articole, a conferenciat, a sprijinit _i îndrumat accunile comunitcii române_ti de pe continentul american. În 1953 a reprezentat Parohia din New York la Congresul Episcopiei care a avut loc la Canton, Ohio.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;S-a stins din viac, duminic 14 ianuarie 1979, slujba de înmormântare având loc, miercuri 17 ianuarie la Biserica  Sfântul Dimitrie din Bridgeport, Connecticut. <p> </td></tr> </table> <center> <b><font face="verdana" size ="4">LA TRISTA ANIVERSARE</font></b><br> -In extras-<p></center> <font face="arial" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Acum 25 de ani, la 23 august 1944, România a pierdut independenca, iar poporul român, libertatea. Atunci în momente grele, s-a fptuit cu u_urinc un act politic nefast, întemeitat pe îndoielnice asigurri diplomatice, fr condicii stabilite dinainte între noi _i Rusia sovietic. Armisticiul anuncat crii ca încheiat, de ctre noul regim instalat peste noapte prin  coup d etat era neexistent la acea dat. Ca prob, armata sovietic a continuat a lua mii de prizonieri români pe frontul din Moldova, cu toate c ordinul de încetare unilateral a focului fusese executat de îndat de armata român. Acest ordin nemaiponenit în istoria noastr militar, a deschis cara fr rezistenc invaziei ruse_ti. Ce a urmat se _tie! <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Când trupele bol_evice umpleau drumurile cii, îndreptându-se fr grab ctre Apus, populacia pa_nic a cunoscut doar jaful _i teroarea. Abia dup o lun, dup ce groaza _i oroarea se întinsese peste tot, o comisiune român s-a dus la Moscova, cu scoul a_a zis, de a discuta _i încheia convencia de armisticiu. Molotov a primit în picioare pe ace_ti delegaci _i le-a comunicat c nu are nimic de discutat. A înmânat pentru semnare numai condiciile sale ultimative. Molotov _tia atunci, c pentru România nu mai exista alt alternativ, decât acceptarea integral a clauzelor sale draconice. Puterea noastr de rezistenc era de fapt distrus prin actul de la 23 August _i nu se mai putea opune nicio împotrivire. Armata român era dezarmat _i dislocat de pe poziciile de lupt, iar armata ro_ie invadase întreg teritorul crii.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Din aceste tragice evenimente politice _i militare se desprinde concluzia clar: <i>La 23 August 1944, România a capitulat fr condicuni, iar  convencia de armisticiu , încheiat la Moscova ulterior, a fost un Dictat al Rusiei Sovietice.</i><br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;La data capitulrii erau multe posibilitci de acciuni militare strategice, care aplicate cu îndrzneal _i curaj de armata noastr, puteau crea noi situacii, cu efecte politice în favoarea noastr. Rusia Sovietic, constrans, putea accepta atunci, conditii care garantau independenca crii, integritatea teritorial _i neamestecul în treburile interne. Molotov recunoscuse dou din aceste principii vitale în declaratia fcut în aprilie 1944, prin care invita România s ias din rzboi. În graba puterilor beligerante de a scurta cu orice prec rzboiul, cu pierderi enorme în vieci omene_ti _i bunuri materiale, o rezistenc româneasc ct de scurt, îi obliga la un acord cu respectarea drepturilor noastre esenciale. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Aceast rezistenc româneasc era posibil. În vara anului 1944 armata român poseda un solid potencial militar _i un moral ridicat. Soldacii români _tiau c de data asta, aveau de aprat pmântul crii, împotriva unei invazii cumplit de nimicitoare. Frontul nostru era stabilizat de mai multe luni de-a lungul unor bune pozicii în Nordul Moldovei _i în Basarabia. Acestea se puteau apra câtva timp, pân la retragerea pe linia natural de rezistenc, Foc_ani-Nmoloasa-Galaci, între Carpaci _i Dunre. În strategia militar român, în curs de multe decenii, aceast linie a constituit cheia aprrii noastre _i a fost fortificat în repetate rânduri. Pe acest front, la Mr_e_ti, s-a prbu_it în August 1917, puternica ofensiv german, condus de mare_alul Mackensen.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;^i în aceast încle_tare cu du_manul nostru de veacuri, ca totdeauna în vremuri de vitregie, Arcul Muncilor Carpaci putea ridica o puternic pavz contra cotropitorilor sovietici. În 1916, România Mic a intrat în rzboiul de reîntregire nacional, pe un front de btaie de lungimea a trei sferturi din întinderea granicelor sale, sau cât distanca de la Marea Baltic la Marea Neagr. Datorit trdrii ruse_ti, armata român a avut de luptat singur cu armatele inamice, mult superioare la numr. Întrebuincând calitcile terenului, înaintarea inamic a fost oprit la hotarele Moldovei, Carpacii _i poarta natural Foc_ani-Galaci. Ca _i în 1916, rezistenca militar din 1944, implica sacrificii mari, dar Poporul Român n-a precupecit niciodat jertfele sale pentru dreptul sau la viac liber. <p> <center> <img src ="images/GPB_ConferintaEC.jpg" width="324" height="402" border="0" alt="GEORGE POPESCU-BOTO^ANI, Conferint - Adunarea Românilor Liberi, New York, 1969"><p> <b>George Popescu-Boto_ani, Conferint - Adunarea Românilor Liberi, New York, 1969</b> </center><p> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Cedarea la_, fr împotrivire, inaugurat în 1940, a fost repetat în 1944. În acele momente decisive, conductorii de la cârma crii au practicat o politica de expedienc, uitând învâcâmintele aspre din încercata noastr istorie. Neamul nostru a supreviecuit pe pmântul strbun, nu prin supuneri, care puteau duce pân la urm la distrugerea crii, ci prin rezistenca dârz în vremuri potrivnice.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Astzi dup 25 de ani de pierderi ireparabile _i de viac amar, Românii toci, pot msura cât de adânc a fost abisul în care au fost aruncaci la 23 august 1944, printr-un act svâr_it de o mân de oameni din fruntea statului român, care necugetat au sacrificat existenca esencial a naciunii române. Ace_tia nu trebuiau s uite c Rusia de totdeauna, carist sau sovietic, în nesacul ei secular de cuceriri, a urmrit fr întrerupere, pân astzi, disparicia asezrii noastre de stat independent _i subsecvent, a poporului însu_i. Ei trebuiau s-si dea bine seama în faca acestui pericol suprem, c asigurrile diplomatice date de Puterile democratice din Vest, nu constituiau o garancie destul de sigur pentru viitorul crii.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Rusia Sovietic se gândise înainte c România putea rezista, în cazul când se va pretinde o capitulare în necunoscut. Dovad sunt tratativele oficiale de armisticiu de la Stockholm dinainte de 23 august 1944, între delegacii guvernului sovietic _i cei ai guvernului român, condus de Mare_alul Antonescu. Pentru a marca importanca acestor tratative, Stalin a numit în fruntea delegaciei sovietice pe doamna Kolontaya, persoan de încredere _i lider bol_evic din primele începuturi ale mi_crii revolucionare comuniste. Discuciile erau destul de înaintate _i erau indicacii c Sovietele înclinau s accepte un acord cu respectarea drepturilor esenciale ale României.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În acela_i timp la Cairo, anumici Români fr acreditri oficiale, purtau discucii cu diplomacii puterilor occidentale, pentru încheierea unui armisticiu cu Rusia Sovietic, cu sprijinul lor. Pozicia sui-generis a acestor negociatori particulari, se vde_te din faptul c ambasadorul sovietic, din aprilie 1944 a refuzat tot timpul s-i întâlneasc. Este de la sine înceles c fr un contact direct, ace_tia n-au putut obcine de la Soviete niciun angajament prealabil privitor la condicii definite de armisticiu. Au primit în schimb, asigurri încurajatoare de la toate puterile aliate, care au _i semnat o convencie de armisticiu, ameliorat prin discucile acestor emisari la Cairo. Desigur puterile democratice artau bunvoinca lor fac de România atunci când contractau obligacii, care u_urau condiciile aspre prezentate nou inicial. Dar înfptuirea lor nu depindea de ele, ci de Rusia Sovietic, iar aceasta nu se angajase cu nimic...<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În vara anului 1944, nu se mai putea pune baz pe efectul unei accuni moderatoare fac de Uniunea Sovietic, întrucât de la Conferinca de la Teheran din noiembrie 1943, aliacii au trebuit s se plece mereu în faca pretenciilor _i abuzurilor sovietice, datorit dificultcilor militare. Chiar înainte de aceast conferinc, într-o conversacie personal la Casa Alb cu Arhiepiscopul Spellman, la 3 septembrie 1943, Pre_edintele Roosevelt declara:  ...Dorinca este, cu toate c pare improbabil, s obcinem de la Stalin un angajament de a nu extinde teritoriul Rusiei peste o anumit linie. Sigur el ar primi: Finlanda, Statele Baltice, jumtatea de Est a Poloniei, Basarabia. Nu este cazul s ne opunem acestei dorinci ale lui Stalin, din cauz c el are puterea s le obcin oricum. A_a c mai bine s le dm de bun voie. Înc nu este obsolut sigur dac Stalin va fi satisfcut cu aceste granice... ...<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pe prbu_irea de atunci a crii s-a ridicat la noi regimul comunist. Inpus la putere cu forca de Rusia Sovietic, acest regim totalitar a dispus brutal _i arbitrar de viaca _i de munca poporului nostru. Transformat prin teroare în cobai de experience utopice, economice _i sociale, poporul român a avut de îndurat mulci ani, foamea, frigul, frica _i munca în condicii silnice, pân la periclitarea îns_i a substancei sale biologice...<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Cu toate suferincele îndurate în acest sfert de veac vitreg, poporul român a rmas întreg în suflet. Con_tiinca lui de popor vechi, cu apartenenc la civilizacia occidental s-a pstrat intact _i nealterat, împotriva tuturor vicisitudinilor trite... <p><center>***<p> </td></tr> <tr><td bgcolor="#F0F3F0"><div align="justify"><hr> <font face="helvetica" size ="4"><b> Despre George Popescu-Boto_ani:<p></b> <font face="helvetica" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Vorba, chipul _i fapta profesorului Boto_ani erau învluite într-o suav atmosfer de poezie _i de autentic trire a dimensiunilor viecii omene_ti. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În viaca lui era ceva mistic, cci sufletul lui n-a fost contaminat de posibile vicisitudini _i de conditionri de moment...<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;El vorbea cu sfincenie de cei ce au creat pe altarul ve_nic al gândirii române_ti. Prelegerile _i intervenciile Profesorului erau a_teptate cu sete _i foame de cei ce nu s-au putut hrni din bogcia culturii române_ti. <h6 align="right">Pr. Dr. Petre POPESCU</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Profesorul Popescu-Boto_ani a fost un stegar de frunte al culturii _i viecii române_ti din exil. Il caracteriza cultura aleas, modestia, druirea sufleteasc, discrecia _i nu în ultimul rând, dragostea de car. A fost un ghid, un reper pentru generaciile mai tinere care l-au întâlnit _i ascultat.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pentru cei din Canada care au participat la  Congresele Limbii Române iniciate de Pr. Nicolae Tnase, Profesorul a fost simbolul luptei pentru promovarea culturii române_ti pe trâmuri strine. A sdit în sufletele auditoriului de pretutindeni, speranca c România va avea un viitor liber, desctu_at de lancurile robiei. <h6 align="right">Alexandru TOMESCU</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Astfel cum a strlucit în viac in cadrul generaciei sale, tot astfel a constituit un exemplu _i imbold pentru generaciile care-l urmeaz. Cu mintea lui larg cuprinztoare _i luminat a fost un clar vztor al problemelor române_ti din exil, încelegând de la bun început, ca dincolo de orice opinie politic _i de apartenenc de partid, românii din pribegie trebuie s se uneasc în rezistenca nacional comun împotriva comunismului.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pentru românii din exil, acest adevrat om sftos, inimos _i încelept a reprezentat simbolul de lupttor pentru drepturile românilor, spiritul su mare inundând toat suflarea româneasc. <h6 align="right">CONSILIUL NAbIONAL ROMÂN</h6> </font> <hr> </td></tr> <tr><td> <IMG NAME="IMAGE01" SRC="off.gif" WIDTH=10 HEIGHT=10 BORDER=0> Pentru arhiva<b><A HREF="exilul creator.html" onMouseOver="imgover(IMAGE01)" onMouseOut="imgout(IMAGE01)"> EXILUL CREATOR</a></b> apasati aici. <center> <FORM ACTION="../cgi-bin/mycgi.pl" NAME="myform"> <BUTTON NAME="go" TYPE="input" onclick="origina()" ><STRONG>Home</STRONG></BUTTON> </FORM> <script language=javascript> function origina() { parent.location.href="index.html" } </script> <SCRIPT TYPE="text/javascript"> function blinker() { if (document.forms.myform.go.style.color == 'blue') document.forms.myform.go.style.color='red'; else document.forms.myform.go.style.color='blue'; setTimeout('blinker()',500); } blinker() </SCRIPT> </td></tr> <tr><td align= "center">ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate </center> </td></tr></table> </body> </html>