ÿþ<html> <head> <title> ALTERNATIVA - EXILUL CREATOR - ZOE VASILIU; autor Alexandru TOMESCU </title> <meta name="description" content="politica, cultura "> <meta name="keywords" content="alternativa, THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE, alternativaonline, EXILUL CREATOR - ZOE VASILIU; autor Alexandru TOMESCU "> <SCRIPT LANGUAGE="JavaScript"> <!-- IMAGE01= "on.gif" IMAGE02= "off.gif" function imgover(imgname){ imgname.src = IMAGE01 } function imgout(imgname){ imgname.src = IMAGE02 } //--> </SCRIPT> </head> <body bgcolor="#ffffff" link="#660000" vlink="#330066"> <center> <table width="680" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td><div align="justify"> <center> <font face="arial" size ="7">ZOE VASILIU</font><br><hr> <font face="verdana" size ="5">Jurist, scriitoare, publicist</font><p> </center> </td> </tr> </table> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td><div align="justify"> <table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0"align= "left" style="border: 1 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0EFEF"><div align="justify"> &nbsp;<br><center> <img src ="images/ZoeVasiliuEC.jpg" width="250" height="371" alt="ZOE VASILIU"></center><p> <font face="arial" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Zoe Vasiliu s-a nscut la 3 octombrie 1937, în Mehadia, Jud. Cara_-Severin, România, din princii Petru Torneanu, avocat _i Maria-Silvia Pop. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A urmat cursurile secundare la Cluj _i pe cele universitare la Cluj _i Bucure_ti, unde a absolvit Facultatea de Drept în 1961.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A ocupat funccii economice _i juridice la câteva ministere bucure_tene _i la Casa de Pensii a Patriarheie Române.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;S-a cstorit în 1972 cu teologul Dr. Cezar Vasiliu.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În 1984, a obcinut azilul politic în Franca, împreun cu familia.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În 1985, a emigrat în Canada, stabilindu-se inicial la Vancouver _i activând în cadrul bisericii ortodoxe române  Sfânta Treime din localitate, ca pre_edint a Reuniunii Doamnelor  ARFORA.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În vara anului 1989 se mut cu familia la Montreal, unde socul este numit preot paroh al bisericii ortodoxe române Sf. Nicolae sub omoforul arhieresc al IPS Arhiepiscop Nathaniel de la Vatra Româneasc.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Între 1990-1996, colaboreaz activ la dou prestigioase reviste din exil:  Lumea Liber din New York _i  Luceafrul Românesc din Montreal, cu articole politice sau cronice la evenimente culturale. Din 1994 este membr a Colectivului de redaccie al revistei  Calea de Lumin , ce apare la Montreal, editat de Consilul Parohial al bisericii ortodoxe române Sf. Nicolae.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În 2000 public, la Editura Antim Ivireanul din Râmnicu Vâlcea, volumul intitulat "Din Canada cu durere"; eseuri politice.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Din acela_i an este membr fondatoare a Asociaciei Scriitorilor Români din Canada. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;S-a stins din viata la 21 octombrie 2010, la Montreal, dup o lung _i grea suferinc. Se odihne_te în Cimitirul Notre Dame des Neiges. <br> </td></tr> </table><center><b> <font face="verdana" size ="4">QUO VADIS, ROMÂNIA? </font></b><p></center> <font face="arial" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;S nu uici cara mea frumoas, car de cântec _i dor, c faci parte din marea familie a Gintei Latine, c împrt_e_ti aceea_i lumin din timpi seculari, împreun cu atâtea tri civilizate ale Europei. Astzi, când, mai mult ca oricând, n-ar tre¬hui s fie a_a, ce blestem, ce farmece îci îndreapt pa_ii tot spre rsrit? Oare nu-ci dai seama c plamda ta _i a fiilor ti nu este zmislit pentru alt drum decât acela al Gintei Latine? Nu-ci mai aminte_ti cu cât durere _i lacrimi ai suportat orice atingeri strine de fiinca ta? Nu-ci mai amin¬te_ti de acei nesfâr_ici ani când te-ai întrebat cum s-a putut oare ca plaiul tu mioritie s devin un iad terestru? <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pentru numele lui Dumnezeu fraci români, fii ai frumoasei Românii, am început s iubim iadul mai mult decât calea care ne desctu_eaz de trecut, de tot ceea ce nu ne-a aparcinut ca suflet, cultur _i tradicie? S cântm imnul de lupt "De_teap¬t-te, Române!", s-l cântm pân ne vom trezi din noaptea neputincei!<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;S reînvcm s ne iuim unii pe alcii, s ne unim, deoarece numai în unire ne st puterea, atât în car cât _i peste hotare. Marile imperii cotropitoare _i-au desvâr_it opera de ocupacie punând în practic deviza: Divide et impera (Dezbin _i stpâne_te), cu ajutorul acelora care s-au vândut lor, trdându-_i cara _i seme¬nii. S ne amintim de pilda lui Mo_ Ion Roat _i de versurile nemuritoa¬re ale lui Alescandri: "Unde-i unul nu-i putere / La nevoi _i la durere./ Unde's doi puterea cre_te/ _i du_manul nu spore_te". Cu aceste minu¬nate idei s-au realizat istoriceIe noas¬tre uniri din 1600, 1859 _i 1918. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Români, noi suntem egali în faca lui Dumnezeu. Din aceasta lege divina s-a nscut democracia, care spune, intre altele, ca toci cetcenii unei cri sunt egali în faca legii. <p> <center><font face="helvetica" size ="2"> <img src ="images/CaleaDeLuminaEC.jpg" width="220" height="288" border=1 alt="'CALEA DE LUMIN ', buletin parohial. redactor principal Pr. Dr. Cezar Vasiliu, Preoteasa Zoe Vasiliu membr în colectivul de redaccie"><p><b> "CALEA DE LUMIN ", buletin parohial, Pr. Dr. Cezar Vasiliu, redactor principal, Preoteasa Zoe Vasiliu membr în colectivul de redaccie </font></b> </center><p> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;S ne cutm oameni ai legii integri, pe msura valorii morale pe care vrem s-o aib România de mâine. S sprijinim, eu toate forceIe, intelectualitatea de bun credinc a crii _i s ne alturm ideilor _i cunoa_terii ei. InteIectualii sunt aceia care duc o car inainte, spre progres. Aceasta este misiunea lor. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Desigur, fiecare cetatean cinstit este un fiu precios al patriei _i cara are ne-voie de noi toci, în egala msur de intelectuali, de muncitorl, de crani. Fiecare, în feIul _i la locul su, este de neînlocuit. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;S privim în sufleteIe noastre _i s facem schimharea spre bine _i nu nu-mai în suflete, ci _i în fapte. S curcm astfel grâul de neghin _i folosul va fi al nostru al tuturor.<br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Iubicii mei fraci mai în vârst, v întreb dac nu consideraci c a sosit timpul s povestici generaciilor mai tinere despre epoca de glorie a României Mari, despre marii no_tri regi Carol I, Ferdinand sau Mihai I, cel din urm îndeprtat samavolnic de la tron de catre comuni_ti în 1947. Majestatea Sa Regele Mihai I - de-a lungul nesfâr_icilor ani ai exilului - n-a acceptat niciun compromis cu forcele rului din car _i a refuzat orice întâlnire cu tatl sau, Carol II, ca protest fac de unele gre_eli pe care acesta le-a comis ca suveran. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Fraci Români, de ce nu reparm aceast crunt nedreptate a istoriei -îndepartarea Regelui de la tron - atât în favoarea Majestcii Sale, care a rmas demn _i statornic în sentimentele sale fac de car, cât _i pentru viitorul nostru, al tuturor? De ce ne sperie reînnodarea firului istoriei cu vremurile bune _i generoase când cara noastr a devenit România Mare, de la Nistru pân la Tisa, epoca in care cranul a fost cu adevrat improprietrit _i a beneficiat de roadele muncii lui, epoca in care toate nacionalitcile conlocuitoare s-au bucurat de egalitate în drepturi, putând s-_i afirme ideile _i s-_i pstreze cultura, limba _i tradiciile. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Ce cusur are democracia sau prosperitatea în cri ca Anglia, Suedia, Norvegia, Spania, Belgia, Olanda sau Canada, în care opereaza fructuos _i stabil monarhia constitucional? S nu uitm c astzi recordul concurencei mondiale în tehnica _i economie îl decine o împrcie - Japonia. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Uneori, în Occident exist _i fenomene sociale reprobabile, desigur izolate, tocmai pentru c într-o democracie functioneaz opciunea liberului arbitru, deci, ca individ, poci s alegi între bine _i ru. La captul cii rului se afla, îns, justicia, care este neprtinitoare _i neiertatoare, indiferent dac rufctorul este om de stat sau om de rând. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dac rsfoim istoria poporului, român, vom constata c acest popor, de la primele sale constituiri statale, a avut o predileccie pentru principii monarhice. Oare ce-au reprezentat voievozii, domnitorii _i regii care au presrat cu continuitate, demnitate _i glorie istoria neamului românesc. Întotdeauna românului i-a plcut s-_i ridice ochii, fruntea _i inima acolo sus, spre un om vrednic _i viteaz pe care Dumnezeu l-a druit cu iubire _i curaj pentru a desvâr_i fiinca noastr nacional. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Regele nostru M.S. Mihai I de România - cum îi este numele în acte din clipa când _i-a prsit îndurerat cara - este un om curajos, inteligent _i modest, care cunoa_te realitcile contemporane, a_a cum rezult din discursurile sale recente de la Londra sau Bruxelles, în care a cerut sprijin _i ajutor pentru România. Cu siguranc c în momentul reîntoarcerii Regelui Mihai I pe tronul României, cara noastr va avea o alt credibilitate în lume, inclusiv în faca celorlalte monarhii europene, cu care se înrude_te atât personal, cât _i prin socie, Regina Ana din familia de Bourbon-Parma. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Din ce în ce mai mulci compatrioci au ajuns la concluzia c monarhia constitucional este singura _i cea mai bun solucie pentru ca România s reintre în Europa cu fruntea sus. Ne-am recâ_tiga, astfel, prestigiul pe care l-am avut imediat dup Revolutia din Decembrie 1989. Pe de alta parte, o monarhie este mai pucin costisitoare decat o nomenclatura comunist sau neocomunist, iar metodele de schimbare. a actualei situacii economice _i politice ar fi .mai pucin dure ca în prezent. Cu siguranc ca se va instaura un climat de stabilitate în viaca crii, precum _i coneccii economice _i industriale imediate, de care România are absolut nevoie. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În toate monarhiile actuale, regele este - prin neutralitatea sa politic un catalizator al frmântrilor diferitelor curente politice existente, disput ahsolut necesar într-o democracie real, deoarece numai astfel iau na_tere ideile oportune momentului. De aceea monarhia constitucional s-a dovedit, pân la ora actual, cea mai stabil _i mai benefic form de guvernmânt, precum _i cea mai consecvent pstratoare a tradiciei. prin care se define_te o naciune. Singura solucie a saIvrii trii din haosuI actual este Monarhia. S nu scpm aceasta oportunitate! <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Noi, Românii aflaci în strintate, din diferite motive, desigur îndreptcite, pe lâng efortul constant de a ne integra în rosturile _i tradiciile noii crii de adopcie, ne-am concentrat atencia _i grija pân la istovire, spre România, dragostea noastr dintâi, _i aceasta atât înainte de Revolucia mult a_teptat, cât _i dup aceea. La început am plâns de bucuria schimbrii, alturi de cei de acas, am plâns pentru tinerii care _i-au jertfit viaca pe altarul democraciei, dar, dup aceea, am rmas în postura stranie a unor spectatori inerci ai unui joc incert, practicat de amatorismul politic al guvemancilor actuali. Ace_tia n-au fcut decât s creeze în mincile noastre multe semne de întrebare, fr rspuns, care îndreptcit au sdit neîncrederea _i deruta. Avem senzacia c toate acciunile politice, economice _i sociale actuale sunt un dribling al democraciei atât de mult visat de noi toti. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În acest context, ultima "cacialma" guvemamental - aceea a "liberalizrii precurilor" - frizeaz absurdul _i mi se pare c genereaz anumite tendince primejdioase în randul cetcenilor. Oare se dore_te acreditarea ideii c nu se poate face privatizare în România _i c aceast car trebuie s rmân tributara relaciilor economice centralizate de tip Marxist? Sau s-ar putea ca incompetenca actualilor guvemanci fac de democracie _i raporturile ei social-economice în contextul european actual s fi generat aceste acciuni grave, iresponsabile? <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;În condiciile actuale ale României, în care descentralizarea industrial _i agrara este "sublim, dar lipse_te cu desvâr_ire", când concurenca accioneaz numai sub forma bursei negre la precuri exorbitante, când nu s-a stabilit o rat a profitului in diferite sectoare productive, care accioneaz în haos ineficient, "liberalizarea precurilor" opereaz numai în favoarea statului _i a reprezentancilor si. Ace_tia sunt singurii heneficiari ai operaciilor monetare, cu toate ca s-a dovedit în toate crile, chiar _i în cele occidentale, c statul este cel mai prost administrator. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;O alt gre_eal politic a actualilor guvernanci de la Bucure_ti este aceea c nu spun ce fac cu banii. N-au dat socoteal nimnui la ce sum se ridic _i cum sunt utilizate giganticele fonduri ale P.C.R. , U.T.C., U.G.S.R. etc. Ca s nu mai vorbim despre masivele ajutoare primite de la generosul Occident... <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Din tot ce s-a întâmplat dup Revolucie, se mai desprinde o ipotez de manipulare din partea nomenclaturii - aceea de a împinge voit cara spre haos - situacie deschis oricror oportunitci, astfel încat s justifice o eventual preluare a puterii de ctre un guvern militar. De! scopul scuz mijloacele ... ! <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Scump Românie, m gândesc cu groaz c valurile tumultoase ale rului care-ci inund trupul ar putea s te frâng în bucci _i ai rmâne, în sufletul _i în amintirea noastra, o poveste: "A fost odat o car frumoas _i bogat pe care fiii ei ... " Dar ar fi prea trist. Desigur, este greu s strângem laolalt cioburile sperancelor noastre rv_ite pentru a redeveni noi în_ine, acolo _i aici, dar nu este imposibil. Trebuie s avem mai mult încredere în noi _i s îndrznim mai mult. ^i poate c Dumnezeu ne va ajuta! <p> <center>*** *** ***</center> <p> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"> <tr><td bgcolor="#F0F3F0"><div align="justify"><font face="helvetica" size ="4"><b> Zoe Vasiliu _i contribucia sa la cultura exilului românesc</font></b><p> <font face="helvetica" size ="2"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dotat de Dumnezeu cu o voce deosebit _i cu înclinacii spre art, se implic total în viaca noii biserici, organizând corul _i participând la numeroase activitci cultural-artistice iniciate de Consiliul Parohial, scriind scenarii, recitând sau cântând melodii clasice _i romance. <h6 align="right">R.O.E.A.</h6> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Prin articolele sale Preoteasa Zoe Vasiliu s-a remarcat ca o jurnalist cu voce clar _i convingtoare, imparcial, cu dragoste nemrginit fac de cara de origine. Descendent dintr-o familie cu educacie deosebit din care amintim pe generalul Nicolae Cena, Dr. Iuliu Haceganu din Cluj _i Prof. Dr. Grigorio Pascu din Ia_i, ea a mo_tenit un respect deosebit fac de tradicia _i cultura societcii românesti din perioada interbelic. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Nota critic din publicistica sa este moderat, cu bun credinc _i interfereaz armonios cu tema abordat. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Articolele care trateaz aspecte culturale cuprind nu numai informacii despre eveniment, dar _i aprecieri interesante, unele chiar inedite, referitoare la interpreci _i realizatori. <h6 align="right">Alexandru TOMESCU</h6> </td> </tr> </table> <IMG NAME="IMAGE01" SRC="off.gif" WIDTH=10 HEIGHT=10 BORDER=0> Pentru arhiva<b><A HREF="exilul creator.html" onMouseOver="imgover(IMAGE01)" onMouseOut="imgout(IMAGE01)"> EXILUL CREATOR</a></b> apasati aici. <center> <FORM ACTION="../cgi-bin/mycgi.pl" NAME="myform"> <BUTTON NAME="go" TYPE="input" onclick="origina()" ><STRONG>Home</STRONG></BUTTON> </FORM> <script language=javascript> function origina() { parent.location.href="index.html" } </script> <SCRIPT TYPE="text/javascript"> function blinker() { if (document.forms.myform.go.style.color == 'blue') document.forms.myform.go.style.color='red'; else document.forms.myform.go.style.color='blue'; setTimeout('blinker()',500); } blinker() </SCRIPT> </td></tr> <tr><td align= "center">ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate </center> </td></tr></table> </body> </html>