ÿþ<html> <head> <title> ALTERNATIVA - Andrei Gruzsniczki - Ecran, Ion Cernei  Odessa în flcri despre cedarea _i recucerirea Basarabiei </title> <meta name="description" content="politica, cultura, publicitate"> <meta name="keywords" content="alternativa, the alternative, alternativaonline, ecran, film, Ion Cernei, Odessa în flcri despre cedarea _i recucerirea Basarabiei"> </head> <body bgcolor="fffff0" link="#660000" vlink="#330066"> <center> <img src="images/ecran.jpg",width=205, height=41> <table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td bgcolor="#FDFFFF"><div align="justify"> &nbsp;<br> <center> <img src="images/MariaCebotari1002.jpg", width=600, height=480 alt="'Odessa în flcri'- Maria Cebotari"><p> <font size=+2 face="Impact" >  Odessa în flcri despre cedarea _i recucerirea Basarabiei </font><p> <b> <font size=3 face="arial" >-Ion CERNEI- </center><p></b> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;De mai mulci ani triam cu gândul c cedarea _i recucerirea Basarabiei în anii 1940-1941 putea fi imortalizat nu numai în cronici cinematografice dar _i într-un film artistic pe care noi urma_ii, l-am fi vizionat cu deosebit interes. I-am spus-o lui Vlad La_cu, constean _i jurnalist la Orhei care mi-a relatat c a auzit despre un fim numit  Odessa in flcri , considerat definitiv pierdut _i c acesta trebuie s fie plasat pe internet. ^i înc ce pelicul, cu Maria Cebotari, celebra sopran de origine basarabean în rolul principal!  Odessa in flacari a fost realizat în anul 1942, intr-o coproduccie româno-italian _i era consemnat in presa timpului ca o capodoper a genului. Având ca subiect drama refugiatilor din Basarabia in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, filmul a fost interzis dupa ocuparea crii în 1944. Cutând în internet am aflat c filmul a fost gsit întâmpltor in 2004 în arhivele studiourilor Cinecita din Roma, eveninment despre care a scris presa italian. Filmul gsit, recondicionat, cu subtitrare a fost prezentat la 2 decembrie 2004 în sala Eforie a Cinematecii Bucure_ti. Evenimentul a trecut neobservat la Chi_inu unde (dac comun_tii nu erau la putere) filmul ar fi trezit un deosebit interes între oamenii de cultur _i unde nimeni deocamdat nu se poate luda cu faptul c ar fi vizionat un film cu Maria Cebotari în rolul principal. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pelicula apartinea regizorului italian Carmine Gallone, unul dintre cei mai renumici în acele timpuri. Filmul s-a datorat _i cineastului Ion Cantacuzino, o personalitate a culturii românesti din perioada interbelic care a financat filmul. Ion Cantacuzino facea parte din generacia lui E.M. Cioran, Mircea Eliade si Eugen Ionesco. Studiase Literele la Sorbona si era doctor in psihologie. Desi bogat si nobil de obâr_ie, Ion Cantacuzino era extrem de modest, fiind uimitor de comunicativ. Spre deosebire de ruda sa apropiat, generalul Zizi Cantacuzino poreclit Granicerul, nu-l pasiona lupta politic, avand mai curând inclinacii pentru competicie în general _i pentru sport in special, precum alt rud a sa aviatorul Constantin Cantacuzino, personaj legendar care zburand la bordul unui  Messerschmit-109  a obcinut în al doilea rzboi mondial peste 60 victorii aeriene. <p><center> <img src="images/odesa1002.jpg", width=600, height=480 alt="Odessa în flcri"><p></center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Ion Cantacuzino s-a lansat in mass-media, obtinând un post de cronicar cinematografic la Radio Bucuresti. De altfel, in anul 1931 publicase primul volum de estetic cinematografic în limba roman _i a deschis primul din România studiou cinematografic, intitulat  Uzina de basme . Datorit acestor preocupri, a fost numit director al Oficiului National Cinematografic în plin perioad de razboi. Fiind un om energic _i bun organizator el a realizat un acord de colaborare cu cinematografia italian, foarte aproape de spiritul _i de cultura român, înfiincând societatea  Cineromit . Mai mult, pe aceast baz a realizat un vast proiect de construccie, pe malul lacului Fundeni din Bucuresti a unui mare studio cinematografic. Studioul urma s fie dotat cu aparataj italian, druit de guvernul de la Roma. Din pacate, proiectul a fost abandonat din cauza declan_rii rzboiului. Afland despre acordurile româno-italiene în domeniul cinematografic Joseph Goebbels, ministru al propagandei si Informaciilor în Germania nazist nota în însemnrile sale zilnice:  Italienii ar vrea s se infrupte din cozonacul cinematografului românesc, care ar fi trebuit sa ne revin nou . <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pe fonul acestei lupte între nemci si italieni pentru supremacia în domeniul cinematografic, Ion Cantacuzino a avut ideea realizarii unei coproduccii cu studiourile Cinecita de la Roma, intitulat  Odessa in flcri . Remarcm c în varianta româneasc filmul s-a numit  Ctu_ele ro_ii . Filmul a fost turnat dupa scenariul dramaturgului Nicolae Kiricescu, cu actori italieni dar _i români.  Odessa in flcri urma tradicia inaugurat de pelicula  1877 , primul mare film românesc turnat în 1912, care omagia victoria trupelor române in Razboiul de Independenca din 1877.  Odessa în flcri/Ctu_ele ro_ii omagia victoria trupelor române în lupta pentru eliberarea Basarabiei, ocupat de armata ro_ie in 1940. Pelicula a fost prezentat în premiera la Roma si la Bucuresti, simultan, având un succes de casa impresionant si recenzii elogioase, inclusiv la Berlin. Nici nu se putea altfel, deoarece dincolo de aspectele realismului istoric, pelicula era o superb realizare artistic. Nu a fost ins un exemplu singular, deoarece industria cinematografic romaneasc se afla in plin ascensiune. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pelicula a fost mencionat in acela_i an 1942, la Festivalul de la Venecia, unde a castigat Marele Premiu, demonstrând pentru prima oar într-un film de ficciune ce inseamn ocupacia bol_evic _i teroarea stalinist. E adevrat c autorii filmului nu au intuit c pe cei deportaci nu au fost deportaci în Siberia în vagoane de pasageri, ci de vite, c ace_tea mureau pe drum de foame _i sete. Trierile femeilor tinerilor _i btrânilor pentru a fi desprcici de cei dragi odat _i pentru întotdeuna, executrile în mas, alte atrocitci sunt prezentate în toat ferocitatea lor. I-am demonstrat filmul lui Boris Vasiliev, învctor - pensionar de la Srteni, renumitul bunic a lui Dan Balan care a trit clipele descrise în acest film fiind copil. Btrânul profesor a rmas zguduit deoarece în film s-au demonstrat _i fragmente din jurnalele de actualitti în care coloane uriase de refugiaci i_i cutau in 1940, scparea in faca pericolului de moarte în faca invaziei ro_ii.  Nu am avut cum s ne retragem deacea peste un an ne-am pomenit deportaci. E_alonul nostru sttea în halte la Tiraspol _i Razdelinaia.  Vedeam prin crptura vagonului avioanele române_ti _i germane care bombardau ora_ul _i a_teptam ca Armata Român s ne elibereze , î_i aminte_te btrânul profesor. <p><center> <img src="images/odesa1002B.jpg", width=600, height=480 alt="Odessa în flcri"><p></center> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Maria Cebotari joac în acest film rolul Mariei Teodorescu, interpret de oper pe care cedarea Basarabiei a prins-o înpreun cu copilul ei Nico la Chi_inu. Biatul de 8 ani i-a fost luat _i dus undeva la Odesa. I s-a spus c acesta va fi întrecinut într-un lagr special unde urmeaz s fie educat ca om nou, sovietic. Nenorocita mam accept s cânte cântece ruse_ti în teatre dar _i în cârciume numai s-_i întoarc fiul înapoi. Maria Teodorescu cânt prin acele localuri împrcind fotografii ale sale. Una din aceste imagini e gsit întâmpltor la un prozonier sovietic de ctre Nicolae, socul Mariei încadrat în Armata Român cu grad de cpitan. Prizonierul îi împrt_e_te istoria cu cântreaca care-_i caut fiul. Nicolae î_i cere învoire de la comandantul de regiment _i trece împreun cu un sergent linia frontulul la Odesa spre a-_i gsi fiul _i socia. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Viaca nu este film, îns a_a a fost s fie c destinul jucat de Maria Cebotari în  Odessa în flcri s se impleteasc cu al Eugeniei Bodrug, una din învctoarele mele care a fost coleg cu renumita cântreac în timpul studiilor la ^coala Normal din Chi_inu în anii 30. Eugenia Bodrug a învcat în acea_i clas cu Marusea Cebotari,chiar au cântat în acela_i cor a profesorului Berezovchi. În anul 1940 Eugenia Bodrug,învctoare la Pistruieni este deporta cu socul _i fiul ei. Numai c destinul învtoare noastre era s fie unul mai tragic fiindc ea î_i pierde în acea deportare de la 13 iunie 1941 _i socul dar _i fiul& <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Filmrile au avut loc la Chi_inu _i Odessa, sunt demonstrate drumurile dar _i peizajele basarabene amintind a Elvecia, dar _i un conac boieresc de o rar frumusece. Mai vedem o cronic cinematografic cu Chi_inul eliberat de trupele române_ti care trec triumfal pe strzile capitalei _i mulcimi de oameni cu flori. Mai sunt demonstarte renumitele avione de vântoare române_ti IAR-80 în zbor de patrulare, dar _i luptele de pe front, Maria Cebotari alergând pe renumita scar a lui Potiomkin de la Odessa, catacombele din Odessa. Multe scene _i chipuri, mult muzic popular româneasc, fragmente de oper în interpretarea Mariei Cebotari, dar _i îns_i renumita mezzo-sopran în apogeul frumusecii feminine dar _i a talentului su estraordinar& <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Când i-am spus jurnalistului Valentin bicu, acum 10 ani reporter RRI la Chi_inu despre filmul descoperit acesta mi-a trimis câteva fragmente din cartea  Istoria secreta a filmului romanesc , a criticului Viorel Domenico, în care se amintea de  Odessa in flcri , pentru prima oara, dupa 62 de ani de tacere. În carte se scrie despre Maria Cebotari, basarabeanc de origine, una din marile actrice lirice mondiale, dar _i vedet de cinematograf, tot atât de celebra in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, precum Alida Valli. De altfel, Ion Cantacuzino incepuse tratativele de a realiza o alta pelicula în coproductie romano-italiana despre viaca lui Stefan cel Mare, având ca eroin principal pe Alida Valli, iar ca interpret al marelui voievod pe Amedeo Nazzari. Scenariul fusese scris de Camil Petrescu. Din nefericire, istoria a hotarat altfel soarta proiectului respectiv. Invazia în Bucuresti a trupelor sovietice din 1944 a produs confiscarea arhivelor cinematografice nationale, unele productii fiind socotite printre primele din lume. Totul se afla acum la Moscova, parte a Tezaurului National pe care il revendica Romania, scrie autorul acestei crci. S-ar presupune c în aceea_i arhiv confiscata se mai afl _i pelicula  Escadrila alba , film consacrat aviatoarelor romance care, in timpul razboiului au evacuat peste o mie de ranici grav de pe linia frontului, inclusiv de la Stalingrad, fr a suferi pierderi in avioane.  Escadrila alba , cum era numit acest corp de aviacie feminin, este astazi considerata prima formatiune de acest gen din lume. <br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Filmul  Odessa in flcri l-am scos de pe internet pe percursul unei nopci. Ulterior am constatat c site-ul cu filmul în cauz a disprut. Dar, cred c amatorii de filme dac-_i doresc acest lucru îl vor descoperi numaidecât. Poate, cred c cu timpul vom vedea _i alte filme care vor fi descoperite din arhive:  România lupt contra bol_evicilor ,  Rzboiului nostru sfânt ,  Noi , alte pelicule inestimabile-mrturii în care s cunoa_tem istoria adevrat. Nu poate s se piard totul a_a dintr-o dat.  Odessa în flcri , precum un vis nesperat a ajuns, totu_i pân la noi. <hr> <center> <FORM ACTION="../cgi-bin/mycgi.pl" NAME="myform"> <BUTTON NAME="go" TYPE="input" onclick="origina()" ><STRONG>Home</STRONG></BUTTON> </FORM> <script language=javascript> function origina() { parent.location.href="index.html" } </script> <SCRIPT TYPE="text/javascript"> function blinker() { if (document.forms.myform.go.style.color == 'blue') document.forms.myform.go.style.color='red'; else document.forms.myform.go.style.color='blue'; setTimeout('blinker()',500); } blinker() </SCRIPT> <tr><td align= "center">ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate </center> </center> </td></tr></table> <br><br> <br> </body> </html>