<html>
<head>
<title>
ALTERNATIVA - EXILUL CREATOR, EUGEN BÂRSAN
</title>
<meta name="description" content="politica, cultura ">

<meta name="keywords" content="alternativa, THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE,  alternativaonline,  EXILUL CREATOR, EUGEN BARSAN, Alexandru NEMOIANU, Dumitru ICHIM, Alexandru TOMESCU">

<SCRIPT LANGUAGE="JavaScript">
<!--
IMAGE01= "on.gif"  
IMAGE02= "off.gif"
function imgover(imgname){
     imgname.src = IMAGE01
}

function imgout(imgname){
     imgname.src = IMAGE02
}

//-->
</SCRIPT>
</head>

<body bgcolor="#FFFFF0" link="#660000" vlink="#330066">
<center>


<table width="630" cellpadding="2" cellspacing="0" style="border: 0 solid black;"><tr><td><div align="justify">

<center>
<font face="arial" size ="7">EUGEN BÂRSAN</font><br><hr>
<font face="verdana" size ="5">Publicist, redactor, realizator de emisiuni radio</font><p>
</center>

<table width="300" cellpadding="2" cellspacing="0"align= "left" style="border: 1 solid black;">
<tr><td bgcolor="#F0EFEF"><div align="justify">
&nbsp;<br><center>
<img src ="images/Eugen barsan.jpg" 
 width="224" height="265" alt="EUGEN BÂRSAN"></center><p>
<font face="arial" size ="2">
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Eugen Bârsan s-a născut la 28 februarie 1913 în satul Retis din Transilvania. Urmează liceul, <i>"Principele Nicolae"</i> din Sighisoara şi apoi se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi. Se transfera la Facultatea de Drept din Bucuresti unde obţine <i>"Diploma de licenţă în Drept"</i>. Ca student a fost ales în <i>"Comitetul de conducere al Centrului studenţesc Bucureşti"</i>, participând la mişcarea de trezire naţional-crestină, binecunoscută in acele timpuri. <br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A practicat pentru o perioada, avocatura in Sghisoara. A cunoscut, fiind implicat in evenimentele politice cu deznodamant tragic, premergatoare celui de al doilea razboi mondial, adevarata drama a poporului roman, fapt care probabil l-a determinat sa ia calea exilului in Germania. A petrecut o perioada in lagarele de la Rostok si Buchenwald. In 1952 isi continua a doua etapa a exilului sau in Statele Unite la Cleveland, Ohio. Mai tarziu se muta la Chicago, unde devine o personalitate mult apreciata in randul comunitatii romanesti.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Un orator de exceptie, un inzestrat al condeiului el isi dedica timpul liber zidirii unei vieti spirituale romanesti pe meleaguri americane. In cadrul <i>"Episcopiei de la Vatra"</i>, el indeplinea functia de Director al programelor culturale si artistice din timpul congreselor. In cadrul parohiei <i>"Nasterea Domnului"</i> din Chicago, a facut parte din comitet, fiind si presedinte.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In 1964 infiinteaza un post de radio romanesc, care a constituit sursa principala de stiri culturale si politice pentru comunitate, fiind apreciat si omagiat chiar de guvernatorul Statului Illinois. Ani de-a randul a realizat "Pomul de craciun" din cadrul festivalului <i>"Craciunul in jurul lumii"</i> patronat de Muzeul de Stiinte si Industrie din Chicago.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Impreuna cu George Balasu din Hamilton, Canada, infiinteaza in anul 1976, ziarul <i>"Cuvantul Romanesc"</i>, unde a ocupat functia de redactor sef. Dupa evenimentele din decembrie '89, viziteaza tara careia i-a dus dorul, aproape o jumatate de veac. Devine membru al noii Asociatii a Ziaristilor Romani.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;S-a stins din viata la Chicago, pe data de 25 martie 2005, si se odihneste spre vesnicie in cimitirul <i>"Episcopiei de la Vatra Romaneasca"</i>, Jackson, Michigan, SUA.
<p>
<center>
<img src ="images/MormantEBEC.jpg" 
 width="250" height="357" alt="EUGEN BARSAN - Locul de odihna, Cimitirul Episcopiei de la Vatra Romaneasca"><p>
<b><font face="arial" size ="2">Eugen BARSAN - Locul de odihna, Episcopia Ortodoxa Romana de la "Vatra Romaneasca"</center><p></b>
</td></tr>
</table>
<center>                                                                                       	                                                                                             	
<font face="verdana" size ="5">Salutam realegerea Presedintelui Reagan! </font><p></center>

&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Cum am putea sa n-o salutam, cind ea ne-a venit ca un semnificativ cadou de Craciun la masa sperantelor care ne intretin cauzele luptatoare legate de tara.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In orice caz, realegerea Presedintelui Ronald Reagan, in ziua electorala americana de 6 noiembrie, (n.n. 1984) are pentru noi o importanta, si sub un aspect mai realistic. O importanta care adauga ceva la usurarea scepticismului, Romanilor si a altor impilati ai Ruso-sovietismului, in privinta unor zile mai bune pentru tarile lor.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Dupa decade in care acest scepticism s-a sedimentat adanc in cugetele celor care au fost dati prada Rusilor fara termen, timp in care soarta si drepturile umane si national-istorice ale acestora au fost un subiect tabu in arena politica a lumii libere.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Si dupa decade in care poporul roman, ca si celelalte popoare impartasitoare de soarta, n-a avut parte decat de cinismul ruso-sovietic aplicat prin partidul comunist roman si exercitata pe toata gama inchipuitelor metode de impilare umana; Ronald Reagan a venit ca un ctitor al unei noi faze istorice in care Rusia este vazuta si denuntata de la Casa Alba asa cum ea este si cum trebuie sa fie cunoscuta de toata lumea. Deasemenea o faza istorica care manifesta a solidarizare cu aspiratiile popoarelor puse in captivitatea ruseasca de Pactul de la Yalta. Speram ca in timpul urmatorilor patru ani de presedintie ai lui Reagan, inceputul acestei faze istorice va evolua spre o cat mai solida consistenta.
<p>
<center>
<img src ="images/ziarCREBEC.jpg" 
 width="250" height="357" border="0" alt="Ziarul 'Cuvantul Romanesc' unde Eugen Barsan a fost cofondator si pana in ultima clipa a vietii, redactor"><p>
<b><font face="arial" size ="2">Ziarul "Cuvantul Romanesc" unde Eugen Barsan a fost cofondator si pana in ultima clipa a vietii, redactor</center><p></b>


&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Desi principial totul este posibil in politica si istorie, nu cutezam a ne astepta ca Reagan sa rezolve problema cea mare si tragica a natiunilor captive. Vedem insa in chip pozitiv in atitudinea lui, un incepput bun in aceasta privinta. Un inceput care sparge ghiata unei politici de nepasare si dezinteres. <br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Oare cat timp, si pe buna dreptate, Romanii si altii cu asemanatoare soarta, n-au spus mereu si mereu "Americanilor nu le pasa de noi". Iata ca dupa ani amarnici de nepasare, o atitudine anti-ruso-sovietica adecvata, venita de la Presedintele Americii, invioreaza sperante muribunde cu efect de balsam. <br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Acesta este in primul rand motivul pentru care, ca purtatori de cuvant ai fratilor din tara, salutam realegerea Presedintelui Reagan. Suntem siguri ca pozitia lui politica fata de Rusia, cade bine natiunii oropsite de acasa. Diferanta intre ieri si azi este ca mai inainte de Reagan, politica americana nu cadea bine decat Rusiei Sovietice si prepusilor ei din fruntea regimurilor comuniste.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Cu asa ceva, am intrat in sfera moralei in politica. Morala ca factor in politica a devenit un lucru dat la o parte. Reagan vrea s-o restabileasca. Si a inceput acest lucru in lumea lui, lumea americana, vrand ca de aici sa se intinda mai departe.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Desigur ca, dupa cum am mai spus si altadata, ne aflam intr-un timp cand codul de etica inseamna diferite lucruri in diferite parti. La Rusi, de exemplu, perversiunea in politica a ajuns la rang de etica-rutina nationala. Privind la Occident si la morala in politica, este usor de vazut cUm Occidentalii privesc mumai in termeni de pace morala. Dar, cum? Cautand permanent o impaciuire du criminalii, in timp ce nu se poate concepe deloc cum se poate impaca morala cu crima. Este fara indoiala vorba de ceva bolnav. Occidentul si-a anulat total inarmarea materiala cu acest bolnav impaciuirism moral, de de aceea a devenit golit de vointa si morala.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Ne oprim cu gandul la Romania. Cea mai plauzibila speranta romaneasca este ca Americanii vor contrange pe Rusi la cedari care vor privi si tara noastra. Nu este exclus ca aceste schimbari sa de intample inca in decada in care ne aflam, fiindca istoria a luat un curs care nu mai este favorabil Ruso-sovieticilor. Numai o Europa care ar vrea sa raman iremediabil stupida, ar putea sta in calea acestor schimbari. <br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Salutam realegerea lui Reagan pentru ca ea inseamna o perspectiva in care descoperim un viitor mai bun de structurare a lumii si o incurajare de care lume disperata de experienta sau de spectrul comunist, are in chip imperios nevoie. <br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Politica externa americana constituie de fapt pozitia fundamentala a lumii libere fata de monstrul timpului, Rusia Sovietica. Daca in aratarea lui acest monstru este real ori numai o "gogoase infuriata", o poate dovedi numai o contra-pozitie politica cu capul sus si demna fata de el. Dupa nu lung timp in care Occidentul a excelat in rusine in aceasta privinta, mai nou este ceea ce lumea asteapta.<br>
<font face="arial" size ="0">* Articol aparut in "Cuvantul Romanesc", decembrie 1984</font>
<p>

<center>***   ***   ***


</td></tr>
<tr><td bgcolor="#F0F3F0"><div align="justify"><hr><center>
<img src ="images/ConsiliuProhialEBEC.jpg" 
 width="610" height="287" alt="EUGEN BARSAN -  Presedintele Consiliului Parohial, Biserica 'Nasterea Domnului' din Chicago"><p>
<b><font face="arial" size ="2">
Eugen BARSAN (randul 1, al 4-lea din stg) - Presedintele Consiliului Parohial, Biserica "Nasterea Domnului" din Chicago <p>

<img src ="images/EBECOraRomaneasca.jpg" 
 width="610" height="287" alt="Comitetul Orei Româneşti de Radio, Chicago, Illinois, la aniversarea de cinci ani (1969);
(Rnd I, stg la dr) John Spornic, Livia Daia, Marioara Motiu, Pr. I Dinu, George Bocioagă, Eugen Bârsan - crainic şi secretar, Julia Funariu; (Rdn II) John Daia, John Popescu, Marioara Poparad, Mary Bocioaga, Anthony Kuker, George Bulumete, Vincent Sebastian
"><p>
<b><font face="arial" size ="2">
Comitetul <i>Orei Româneşti de Radio</i>, Chicago, Illinois, la aniversarea de cinci ani (1969)<br>
(Rnd I, stg la dr) John Spornic, Livia Daia, Marioara Motiu, Pr. I Dinu, George Bocioagă, Eugen Bârsan - crainic şi secretar, Julia Funariu; George Funariu; (Rdn II) John Daia, John Popescu, Marioara Poparad, Mary Bocioaga, Anthony Kuker, George Bulumete, Vincent Sebastian
 </font></b><p>

</center>
<font face="helvetica" size ="4"><b>
Despre Eugen BÂRSAN:<p></b>

<font face="helvetica" size ="2">
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Eugen Barsan a fost unul dintre cei putini care a stiut ca, in vorbele lui Ernst Junger, “munca este sfintita de ceea ce nu poate fi platit in ea. Din aceasta catime divina se revarsa asupra oamenilor fericirea si sanatatea. Valoarea muncii se orienteaza dupa masura dragostei ascunsa in ea”. Pentru Eugen Barsan aceasta munca a fost scrisul. El a facut din scris jertfa si datorie. Nu a cautat nici faima nici fala, a cautat si a reusit ca, in imprejurari teribile sa gaseasca pace. Eugen Barsan a stiut ca valoarea si semnificatia existentei umane nu este data de suma „realizarilor”, ci de consecventa de caracter a persoanei... El se numara intre cei care au inteles ca Adevarul nu este suma unor principii, ci este o Persoana care trebuie cautata mereu, toata viata.

<h6 align="right">Alexandru NEMOIANU</h6>

&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A fost odata un om... A fost odata o candela...Intr-o zi candela a spus bobocilor de crini de pe pamantul proaspatului mormant: Mai asteptati putin cu inflorirea. Inca putin trambitelor albe. Si stergandu-si o lacrima de foc grai aproape soptind: Deocamdata este Postul Pastelui in Tara Candelei de Aur. <br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;A fost odata un om... Si numele lui era Eugen Barsan.

<h6 align="right">Dumitru ICHIM</h6>

<center>
TE ASTEPTAM!<p>
	
Te asteptam sa scrii... <br>
Noi ramasesem singuri,<br>
Orbecaiam in gramada cuvintelor<br>
Dar ele nu se mai regaseau,<br>
Nu se mai asezau.<br>
Lipsea ceva...<br>
Era crezul tau<br>
Ce rasuna in cascade<br>
Cu ecouri inmugurind,<br>
Ca liliacul timid,<br>
In primavara, crangului de vise<br>
Asa cum le-ai lasat,<br>
Acolo, langa Carpati...<br>
Iti amintesti, <br>
A fost un timp, cand am plecat!</center>


<h6 align="right">Alexandru TOMESCU</h6>

</font>

<hr>
</td></tr>
<tr><td>

<IMG NAME="IMAGE01" SRC="off.gif" WIDTH=10 HEIGHT=10 BORDER=0> 
Pentru arhiva<b><A HREF="exilul creator.html" onMouseOver="imgover(IMAGE01)" onMouseOut="imgout(IMAGE01)"> EXILUL CREATOR</a></b> apasati aici.
 <center>
<FORM ACTION="../cgi-bin/mycgi.pl" NAME="myform">

<BUTTON NAME="go" TYPE="input" onclick="origina()" ><STRONG>Home</STRONG></BUTTON>
 
</FORM>

<script language=javascript>

function origina() 
{
parent.location.href="index.html"
}
</script>

<SCRIPT TYPE="text/javascript">

function blinker()
{
if (document.forms.myform.go.style.color == 'blue')
   document.forms.myform.go.style.color='red';
else
   document.forms.myform.go.style.color='blue';
setTimeout('blinker()',500);
}

blinker()

</SCRIPT>

</td></tr>
<tr><td align= "center">ALTERNATIVA / THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE - Politica, cultura, stiri, publicitate

</center>
                                                                                                                                			                   	

</td></tr></table>





</body>
</html>

�