THE ALTERNATIVE / L'ALTERNATIVE
ANUL 15 Nr. 175 - Mai 2018 - Editie electronica

Datoria externă a României, conform datelor Băncii Naţionale (BNR), urmează o curbă ascensională

Banca Nationala a Romaniei

      Datoria externă a României a crescut cu 1,558 miliarde de euro.
      Deficitul de cont curent reflectă caracterul comerțului unei țări; în cazul României valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate.
      Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 172 de milioane de euro, comparativ cu 72 de milioane de euro în perioada ianuarie-februarie 2017.
      Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 794 de milioane de euro comparativ cu 820 de milioane de euro în perioada ianuarie-februarie 2017.



 
VASILE POSTEUCĂ, UN CRUCIAT AL EXILULUI

-Alexandru Tomescu-

       Nu multe ocazii sunt în viaţa unui membru al diasporei când poate simţii atât de aproape pământul natal, aşa de prietenească strângerea de mână, şi chiar îmbrăţişarea semenului, şi aceasta pentru că la sărbătoarea Hramului Bisericii "Sfântul Gheorghe" din Toronto, Canada, onorată de prezenţa Înalt Prea Sfinţiei Sale NATHANIEL, Arhiepiscop de Detroit şi al Episcopiei Ortodoxe Române din America, au fost pomeniţi fondatorii ei, printre care şi poetul Prof. Dr. Vasile Posteucă.
       Amintirea poetului a ramas gravată nu numai pe piatra veşniciei din Cimitirul "Sfânta Maria" de la "Vatra romănească" ci şi în sufletele celor care l-au cunoscut personal, din cărti, sau i-au recitat poeziile.
       Generaţia mea s-a născut la sfârşit de război mondial când apele erau turburi, când viitorul licarea străveziu, când istoria lepada monştri, când ţăranului îi tremura mana încercând să-şi bată coasa pe nicovala ruginită şi când copiii plângeau după părinţii lor căzuti pe front sau duşi în lagăre fără de nume, fără adresă.

-editorial-


Isabela Vasiliu-Scraba, Misterul needitării OPERELOR COMPLETE ale filozofului Noica

Isabela Vasiliu-Scraba         Rezumat de idei : Horia Stamatu despre Noica si mântuirea prin cultură (Mircea Eliade). Noica, „om din trecut”, avându-l pe „Dumnezeu în inimă”. Contextul unor gesturi discutabile făcute de doi protejați ai Ministerului comunist de interne. Desconsiderarea filozofilor și traducătorilor interbelici supraviețuitori ai temnițelor politice comuniste. ”La Heidegger nu te duci cu mâna goală”. Filozofie contemporană românească fără filozofi (video Noica). Mesaj manipulatoriu al unui asistent de română (I. P. Culianu) despre Noica nerecomandabil a fi citit. Filozoful de la Păltiniș despre lăutărismul falșilor săi „discipoli”.
       Horia Stamatu [1] credea că la Noica sentimentul metafizic al temerii neîmplinirii nu depăşeşte planul cultural. Poate datorită insistenţei cu care autorul Rostirii filozofice româneşti vorbea despre “mântuirea prin cultură”, sau despre intrarea în domeniul filozofiei “cu harul care poartă dincolo de sine” ducând la o transformare interioară, asemenea oricărei alte iniţieri: “Când intri în filozofie, îţi schimbi numele, nu te mai poate chema Saul sau Kepha, îţi spui Pavel sau Petru” (Jurnalul de la Păltiniş, 1983, p. 73).

-mai mult-

 

BOOK REVIEW
Monumental Faith and Courage

Martin Luther: The Man Who Rediscovered God and Changed the World
By Eric Metaxas

Reviewed by Nicholas Dima l March 14, 2018

Martin Luther: The Man Who Rediscovered God and Changed the World,by Eric Metaxas, Reviewed by Nicholas Dima        Marking the 500th anniversary of the Protestant Reformation (1517), author Eric Metaxas brings to life in Martin Luther the extraordinary account of a humble man who changed the world and became synonymous with the reformation of the Church. The reader needs patience and concentration but is rewarded with a better understanding of the past and our present circumstances in today’s world.
       By 1500, Western Christendom was undergoing a profound change. It was the beginning of an era of reasoning and questioning. After one thousand years of quasi-ignorance, Europe was gradually waking up to a new age. Constantinople had fallen (1453). Columbus had just discovered a new world (1492). The Renaissance was taking shape in Italy. Science was making inroads. Radical questions about the church were raised in the middle of the Holy Roman Empire. And a German monk was wrestling with profound thoughts that in the end would revolutionize the Old World.

-Deschideti-
ALTERNATIVA - Cartea pe Net

GABRIEL GHERASIM

THEODOR AND US

LOVE
Chapter IV, partea II-a

GABRIEL GHERASIM - THEODOR AND US        Returning to the theme of using the having mentality, instead of using the being mentality, we can address one aspect where this paradigm is ruinous for human relationships: love.
       How one gets to his destination is also very important. She can follow her journey with enthusiasm and excitement or with resistance, fear and anger. I can do a task out of fear and anger (avoidance) or I can do the same task out of enthusiasm, trust and joy (or by embracing it). How I do it therefore, is as important as the doing of it.
       In counseling, during self-reflection, the individual is asked before addressing any issues, to choose the rationale behind his actions: does he want to act out of the selfish part of his brain, or out of the selfless part of his brain? It is based on these perspectives, which will make the individual choose one path or another in addressing his issues.
       The selfish part of my brain (reptilian) caters to my survival; it also caters to my pride. If the survival part of this brain insures that I nourish and seek comfort, the prideful aspect of me, seeks simply the validation of my pride. If I choose to serve my pride, I can take actions and order others to act in a way that can actually jeopardize my own survival, which defeats the very original purpose of the reptilian brain.
-mai mult-
Rubrica cititorului

 
„Lettre à un ami ...”

Simina Lazar Huser         Tu me disais que tu connais mal la Roumanie et que tu voudrais savoir plus sur ce pays. Pour te le présenter, je t’ai envoyé un émissaire (que j’estimais plus doué que moi). Mais malheureusement, j’ai trouvé que sa présentation a été trop terne. Aussi, j’aurais préféré que tu entendes l’histoire de mon pays et non pas un récit personnel !
Alors j’essayerai de te raconter mon histoire de la Roumanie. Ça sera de l’histoire sans dates historiques ; l’histoire qui sort de mon cœur !
Qu’est-ce c’est la Roumanie? La Roumanie est un miracle !
Oui ! Son existence est un miracle ! Elle aurait pu disparaître depuis longtemps avalée par des hordes d’envahisseurs et des siècles d’oppression et d’oubli.
C’est un pays - tampon à la marge des empires qui, à tour de rôle, ne se sont pas gênés de happer des morceaux de sa chair. C’est un pays - frontière entre l’Occident et l’Orient.
Mais toutefois où se trouve ce pays ? Ses coordonnées, clairement définies sur des cartes géographiques, se dissolvent souvent dans l’esprit des français dans un espace incertain situé quelque part aux confins des civilisations. Car dans le cœur des français, la Roumanie est loin, très loin de la France. Par contre, dans le cœur des roumains, la Roumanie est située près, près de la France. Etranges sont les mathématiques de nos sentiments !
Si toutefois, on se décide à regarder une carte, on découvre un pays presque rond, dont le sud se baigne dans le Danube ! Dans la pénombre, on peut même l’imaginer comme un bateau se dirigeant sur le Danube vers la Mer Noire.(Simina Lazar)

-Deschideți-

ALTERNATIVA - Insemnari

 
ŢARINĂ ŞI REFUZUL INDIFERENŢEI

Prof. Constantin TEODORESCU

       Pentru „întinderea împărătească a ţării”, cuvântul „ţarină”, în imaginaţia mea, rămâne semnificativ. Fără spirit, trupul devine materie anorganică, purtătoare de viaţă. Nu cred că veşnicia ar avea semnificaţie fără spirit. De la „fiind”, specificul omului, la veşnicia divină, se deschide calea adevărului, pe unde nu poţi trece indiferent.
       Se pătrunde, prin dicţionare, în lumea fascinantă a cuvintelor. Astfel am ajuns la „ŢARINĂ¹, ţarini, s. f. 1. Câmp; ogor, arătură. 2. (Pop.) Teritoriul unei comune (cu pamânt arabil, păşuni, păduri etc. ) *Poarta ţarinii = poartă făcută la începutul drumurilor prin care se intră într-un sat. Gardul ţarinii = gard care împrejmuieşte un sat. 3. (Mai ales art.) Dans popular în perechi, răspândit în zona Munţilor Apuseni, cu mişcări moderate, care se dansează însoţit de strigături cântate sau recitate; melodie după care se execută acest dans. – Cf. sb. carina”(cf. DEX). NODEX îl consideră derivat: ţară + suf. – ină. Şi are dreptate. Semantismul etimologic probează vechimea cuvântului şi trecerea prin semnificaţii dispărute.(Prof. Constantin Teodorescu)

-Deschideți-


Marturii

 
LĂUTARUL ION ROMAN

Nicolae Cârja

Nicolae Cârjă        L-am cunoscut într-unul din lagărele de muncă forţată din Uniunea Sovietică. Era în anul 1950.
       Lăutarul Ion Roman, de statură mijlocie, cu ochi albaştri, supt şi slăbit de putere, era de origine, din Călăraşi, Ialomiţa, de pe malul Dunării albastre.
       Era dezertor din armata română. Nu s-a prea împăcat cu disciplina militară şi, de aceea s-a hotărît să dezerteze; a trecut Nistrul cu cetera subţioară şi s-a aciuat în părţile Transnistriei, undeva în apropiere de Vijniţa, unde se vorbea şi se vorbeşte limba dulce românească. S-a căsătorit cu o ucrainiancă ca să fie acoperit faţă de autorităţi.
       A stat ce a stat cu nevasta sa şi, după câtiva ani, Ion Roman, Dumnezeu să-l ierte, a plecat în Rusia Albă şi apoi spre Petersburg, unde auzise că muzicanţii străini au mare căutare. Se perfecţionase la vioară şi ajunsese să cânte în cele mai renumite localuri, fiind invitat şi la Curtea Ţarului Nicolae.
       Devenise cunoscut (era bărbat frumos şi bine legat), ca un mare maestru al arcuşului. Cânta cu vocea, vechile romanţe româneşti, stârnind admiraţia celor care îl ascultau.
-mai mult-
 
ZIUA DE 10 MAI

Trupe româneşti în drum spre Plevna

       Ziua de 10 Mai pe care şi anul acesta (n.n. anul 1987) o sărbătorim în exil, este o dată care ne fixează existenţa istorică, dar şi esenţa nemodificabilă, care ne-a permis să ne definim în mod definitiv şi să justificăm prezenţa noastră în marele spaţiu, care se numeşte Europa.
       Este o dată explicită a unei realităţi vizibile care-şi prelungeşte rădăcinile către o profunzime invizibilă. Este o dată în care s-a afirmat conţinutul, fenomenul românesc, tradiţia şi esenţa ascunsă timp de secole şi care dintr-o dată şi într-un mod aproape miraculos (George Brătianu) îşi reia dreptul de expresie.
       Nu este vorba azi, să sărbătorim o independenţă sau o unire oarecare, pe care şi actualul regim este dispus să o comemoreze ca stăpân absolut pe existenţa românească. Această comemorare, chiar atunci când o face, nu atrage decât tăcerea umilită a cetăţenilor şi rezistenţa lor impusă de adâncurile firii, a unei firi esenţiale, care nu a fost niciodată profanată, şi care nu a putut fi convertită la noua ideologie.(Pr.Dr.Petre Popescu)

-Deschideti-
Gala Premiilor UNITER, ediția a 26-a 7 mai, Alba Iulia

Gala Premiilor UNITER unește Teatrul!

Gala Premiilor UNITER unește Teatrul!

      În An Centenar, Gala Premiilor UNITER ajunge la Alba Iulia. Spectacolul Galei are loc în data de 7 mai, într-un decor istoric, patrimoniul-simbol al Cetăţii Alba Carolina. 13 premianţi, 31 de nominalizaţi şi peste 300 de invitaţi din Bucureşti şi din ţară sunt aşteptaţi în data de 7 mai în Cetatea Alba Carolina, pentru a sărbători performanţa în Teatrul românesc.
      Spectacolul-eveniment va începe la orele 20.00 şi va fi transmis în direct pe TVR1 și Radio România Cultural, livestreaming pe www.tvr.ro și www.uniter.ro, și preluat de pagina de facebook a UNITER.
      Până atunci, artiştii participanţi pot fi văzuţi pe www.uniter.ro şi pe pagina de facebook, unde se pot posta informații noi, ştiri, interviuri, testimoniale video, mesajele de susținere pentru nominalizați, votul publicului, gânduri despre Centenar – toate într-o campanie interactivă ce oferă posibilitatea publicului să fie mai aproape de concurenţi şi să-i susţină cu un simplu click.
      Puteţi participa activ la toate etapele campaniei:
      - Artiştii în competiţie!
      - Pentru tine cine e câştigătorul? Susţine-ţi favoritul din 23 aprilie pe site-ul www.uniter.ro
      - În 7 mai află câştigătorul
      De asemenea, au fost lansate prezentările video pentru fiecare dintre cele 11 categorii de premii – „Artiştii în competiţie!”. Din 23 aprilie, pagina de facebook şi site-ul UNITER vor răspândi mesaje prin care artiştii îi încurajează pe cei aflaţi în competiţie pentru trofeul UNITER. (Silvana Cojocăraşu)



 
DUHUL ADEVĂRULUI

-Marin Mihalache-

Marin Mihalache        Nu există adevăr etern în afara Duhului Sfânt, Duhul Adevărului. Spiritul transcende timpul și spațiul, creația, realitatea obiectivă și sensibilă iar harul care de la Spirit purcede se pogoară peste lume precum razele soarelui care lumineză și încălzesc ființa întratât încât să nu o orbească ori să o mistuie cu para focului. Dincolo de vălul aparențelor, trans-fenomenal şi incomprehensibil arde o flacără veşnică, divină. Prin har şi inspiraţie omului i s-a dat darul să poată să cunoască în parte manifestări ale lumii vizibile și invizibile care apar şi dispar precum valurile oceanului. Ceea ce vedem la suprafaţă este doar încordarea, zbuciumul apei de a ieşi deasupra din străfund măcar pentru o clipă să vadă lumina. Dar dedesubt, sub valuri zace un vast mormânt fluid, un ocean de întuneric, un orizont dincolo de care nu vedem ci doar bănuim că există abisul și transcedentul. Cunoștințele despre ceea ce este la suprafaţă și cunoașterea adâncurilor nu sunt însă tot una. Cunoștințele omeneşti despre valurile vizibile care se ridică la suprafaţă şi coboară se face prin acumulări cantitative de date și informații la care se ajunge empiric pe baza observației și a cercetării realității obiective, a experimentelor ştiinţifice. La cunoașterea adâncurilor însă se ajunge prin lumina revelaţiei. Orbiți de întunericul din noi înșine de multe ori nu mai putem vedea soarele din cauza luminii și atunci ceea ce vedem ni se pare că reprezintă tot ceea ce există, adevărul însăși. Când însă ni se deschid ochii spirituali, când ceața incertitudinii se topește, realizăm însă cât de departe suntem de țărmul nemărginit al oceanului cunoașterii.

-Deschideti-

Cititorule, io așa scriu.

Corneliu Florea        Fiecare scrie cum vrea și ce vrea, e liber.
       Ce este libertatea? Oho, de curiozitate, citește și judecă ce au scris atâția și atâția despre libertate și cum au interpretat-o. Cititorule, liber fiind, ai dreptul să o definești cum simți și crezi. Pentru mine libertatea e una din călăuzele vieții mele, este antonimul tuturor constrângerilor!!
       Omenirea, în general, a gândit simplu și profund despre libertate, apoi au venit filosofii ce au împănat-o cu atâtea idei și metafore încât au transformat-o într-un concept labirintic abstract din care nu mai poți ieși dar nici limpezi sau lămuri esențialul ei. Raționaliștii, mai sistematizați, au încercat să o clasifice, fiindcă, într-adevăr există multe feluri de libertăți; adevărate și pseudo-adevărate, din interiorul fiecăruia și libertăți exterioare date de societate, corecte sau cele comandate, ordonate de atotputernici pe care independenții, autohtonii le ignoră sau trișează, plătind. Există și indivizi ce sunt genetic dotați cu o libertate dominantă intrinsecă precum și indivizi cărora tot genetic, le e teamă de libertate, au o adevărată fobie față de libertate, pare paradoxal, doar pare. Și multe, multe alte prezentări; scriitorimea lumii umplând biblioteci întregi despre libertate, despre constrângerea și violentarea ei. Scriitorimea are o bandă rulantă, continuă, de la libertate și interdicțiile biblice până la statuia Libertății și spatele ei. Banda rulantă a scriitorilor despre libertate s-a tot mărit, lungit, aglomerat și fiindcă aparent e liberă tuturor, pe bani,vin și io, acum, cu scriitura mea Fierăria lui Staricu. Este o scriitură istorică despre neamul meu. Se știe că istoria nu se plagiază, ci se comentează, Dumnezeule, în fel și chip, după mintea și asemănarea celui ce se apucă de așa ceva. (Corneliu Florea)

-Deschideti-
 
CE ESTE PLANUL GEORGE SOROS

Alexandru Nemoianu         Ȋn întrega lume şi mai ales în ţările recent ieşite din dictaturi sângeroase se vorbeşte, uneori în deplină necunoştinţă de cauză, despre “planul George Soros”. Este bine să subliniem câteva lucruri.
        George Soros, pe numele real Gyorgy Schwartz, este un evreu ungur ajuns în Statele Unite şi care prin speculaţii financiare brutale şi viclene a reuşit să ajungă unul din oamenii cei mai bogaţi ai lumii. Dacă ar fi doar atâta nu ar fi atât de rău. La urma urmei care mare bogaţie s-a realizat prin mijloace cinstite? Dar problema sălăşluieşte în faptul că acest individ urmăreşte un plan, un plan sinistru.
        George Soros a întemeiat aşa zisa “Fundaţie pentru o societate deschisă”. Adevărul este că acea fundaţie este “deschisă” intereselor lui George Soros şi acoliţilor lui şi nimănui altcuiva.
       Ȋn esenţă “planul Soros” are mai multe puncte principale: aducerea a cât mai mulţi “migranţi” în Europa şi în paralel dislocarea populaţiilor locale, aşa numita “diluare etnică”; promovarea “familiei alternative”, respectiv a homosexualităţii, integrarea în Europa Unită a unor ţări falimentare, dar cu populaţie mare, gen Ucraina şi izolarea Rusiei.(Alexandru Nemoianu)

-mai mult-

 
  Tiberiu Dianu

Venirea americanilor:
Paradigme social-culturale atlantice şi pacifice

       1. Când vin americanii?

       Acestă interogaţie la nivel social a fost conturată ca un strigăt pentru libertate în perioada postbelică. Ea a cuprins un orizont de așteptări mari, dar nematerializate, transformate ulterior într-un depozit de sentimente neîmplinite, transmise de la o generație la alta sub forma unor acțiuni motivate de speranță sau frustrare.
       Am identificat două regiuni unde acest sentiment a fost şi mai este prevalent:
       - (1) regiunea Atlanticului de nord, în unele țări europene (în special est-europene) aliate militar cu Statele Unite, precum și:
       - (2) regiunea Pacificului de sud, la unele populații din Oceania (şi descris de antropologi).
       Fiecare dintre aceste paradigme social-culturale prezintă implicații strategice.

       2. Paradigma atlantică

       În Europa de Est, așteptările pentru o sosire a americanilor s-au conturat începând cu invazia din Normandia de la 6 iunie 1944. Dar în primăvara anului 1945, când armatele americane și ruse se îndreptau spre Berlin din direcții opuse, mai multe națiuni est-europene au fost prinse în jocurile de interese ale acestor doi actori principali. Acest lucru s-a datorat unui acord anterior dintre SUA şi Uniunea Sovietică prin care se demarcau zonele de interese ale celor doi aliaţi.

-Deschideti-
EXILUL CREATOR

Citate

AUREL C. POPOVICI

AUREL C. POPOVICI

        „Defectul fatal al oricărei democraţii e însuşi principiul majorităţii suverane. Pentru că faptul în sine că o politică oarecare întruneşte majoritatea de voturi nu însemnează deloc că acea politică corespunde cu adevărat intereselor reale ale ţării, nu însemnează deloc că acea majoritate ar fi având o voinţă înţeleaptă; nu însemnează nici măcar că acea majoritate ar fi existând de fapt. Mai adesea, majoritatea e o simplă scamatorie electorală, şi chiar atunci când e reală, ea nu e în politică decât o iluzie. De aceea, oamenii politici, cu oarecare experienţă în materie, n-au considerat-o şi n-o consideră decât ca un malum necessarium când n-au avut încotro, dar şi atunci numai ca un simplu element decorativ al politicei lor personale.”
        „Civilizaţia şi cultura unui popor vor prezenta o valoare cu atât mai mare, mai estetică, cu cât vor fi mai originale, şi, în această a lor originalitate naţională, mai artistice”.
        „Pretutindeni în statele polinaţionale oraşele îşi schimbă fizionomia morală exterioară după curentele politice.”

-continuare-

CUM ESTE VREMEA?

Vremea in Toronto Vremea in Bucuresti